{"id":111022,"date":"2020-06-09T11:25:43","date_gmt":"2020-06-09T11:25:43","guid":{"rendered":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/wlc-article\/migrating-cum-ne-a-influentat-plato-viziunea-noastra-despre-yahuwah\/"},"modified":"2025-08-22T06:19:51","modified_gmt":"2025-08-22T06:19:51","slug":"cum-ne-a-influentat-plato-viziunea-noastra-despre-yahuwah","status":"publish","type":"wlc-article","link":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/articles\/curente-doctrinare\/cum-ne-a-influentat-plato-viziunea-noastra-despre-yahuwah\/","title":{"rendered":"Cum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah"},"content":{"rendered":"\n\n\n
\n

Acest articol nu este creat de WLC. C\u00e2nd folosim resurse de la autori din afar\u0103, echipa o face pentru c\u0103 consider\u0103 c\u0103 subiectul este \u00een armonie cu Biblia. \u00cen cele mai multe cazuri, autorii acestor studii prezint\u0103 pozi\u021bii diferite fa\u021b\u0103 de WLC \u00een ce prive\u0219te anumite \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi fundamentale importante. Totu\u0219i, aceasta nu ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fim binecuv\u00e2nta\u021bi de scrierile care sunt \u00een perfect\u0103 armonie cu Scriptura. Acceptarea anumitor p\u0103r\u021bi nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suntem de acord cu tot ceea ce ei sus\u021bin.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Mul\u021bi cre\u0219tini de top cred c\u0103 viziunea lor despre Yahuwah, ba chiar p\u0103rerea ortodoxiei, este inspirat\u0103 doar din Biblie. Ei nu ar suspecta niciodat\u0103 c\u0103 r\u0103d\u0103cinile credin\u021bei lor \u00eentr-un Dumnezeu triunitar provin, nu din Scriptur\u0103, ci din filosofia greac\u0103. De asemenea nu \u0219i-ar putea imagina c\u0103 respecta\u021bii, primii P\u0103rin\u021bi ai Bisericii au fost de vin\u0103 pentru sintetizarea filozofiei p\u0103g\u00e2ne, cum ar fi Platon, cu textele sacre. \u00cen timp ce cre\u0219tinul de r\u00e2nd nu este con\u0219tient de aceste lucruri, pentru cercet\u0103torii bibliei, acestea sunt informa\u021bii \u00eenvechite. Pentru a fi siguri, subiectul influen\u021bei filozofiei grece\u0219ti asupra cre\u0219tinit\u0103\u021bii este foarte bine cercetat \u0219i documentat \u00een cercurile academice. Un astfel de academician, William Inge, profesor de teologie la universitatea Cambridge, f\u0103cea observa\u021bia:<\/p>\n

\u201cPlatonismul face parte din structura vital\u0103 a teologiei cre\u0219tine . . . . <\/i><\/b>[Daca oamenii l-ar citi pe Plotinius, cel care a ajutat la reconcilierea Platonismului cu Scriptura,<\/i>]<\/i> ace\u0219tia ar \u00een\u021belege mai bine adev\u0103rata continuitate \u00eentre cultura veche \u0219i noua religie \u0219i de asemenea ar putea realiza c\u00e2t de imposibil este ca s\u0103 existe Platonism \u00een cre\u0219tinism f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 fie complet distrus. Evanghelia Galilean\u0103, dup\u0103 cum o spune Isus, a fost cu siguran\u021b\u0103 neafectat\u0103 de filozofia greac\u0103 <\/u>. . . . \u00cens\u0103, [cre\u0219tinismul timpuriu] chiar de la \u00eenceputul lui, s-a format din idei religioase evreie\u0219ti \u0219i grece\u0219ti.<\/b>\u201d[1]\u201d <\/b>(Accentuare a fost ad\u0103ugat\u0103)<\/i><\/p>\n

Mai mult de at\u00e2t, James Strong, savant biblic \u0219i autor al celebrului Strong’s Concordance, a luat not\u0103 \u0219i de influen\u021ba lui Platon asupra cre\u0219tinismului:<\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului I \u0219i \u00een timpul celui de-al doilea, mul\u021bi oameni \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi au trecut at\u00e2t de la iudaism, c\u00e2t \u0219i de la p\u0103g\u00e2nism la cre\u0219tinism. Ace\u0219tia au adus cu ei \u00een \u0219colile cre\u0219tine de teologie ideile \u0219i frazeologia lor platonic\u0103. <\/i><\/b>[2] (Accentuare ad\u0103ugat\u0103)<\/i><\/p>\n

Platon este recunoscut ca fiind printre cei mai proeminen\u021bi filozofi care au influen\u021bat felul \u00een care se g\u00e2nde\u0219te \u00een vest. Cine a fost Platon, \u0219i \u00een ce credea? Cum g\u00e2ndirea lui i-a influen\u021bat pe p\u0103rin\u021bii fondatori \u0219i implicit modul \u00een care noi \u00eel vedem pe Yahuwah astazi? Cum difer\u0103 viziuniile lui fa\u021b\u0103 de cele ale Scripturii \u0219i chiar conteaz\u0103? Din fericire, at\u00e2t istoria c\u00e2t si Biblia ne dau r\u0103spunsuri la aceste \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

Cine a fost Platon?<\/b><\/h3>\n

\"Platon\"Platon (c.428-347 B.C.), pe numele lui real Aristocle, s-a n\u0103scut \u00eentro familie influent\u0103 de aristrocra\u021bi din Grecia clasic\u0103. Credin\u021ba \u00een dumnezeii p\u0103g\u00e2ni era bine \u00eentemeiat\u0103 \u00een via\u021ba lui. \u00censu\u0219i tat\u0103l s\u0103u se spunea c\u0103 este un urma\u0219 al lui Poseidon, zeul grec al m\u0103rii.[4] P\u0103rerile p\u0103g\u00e2ne ale lui Platon au fost influen\u021bate de filozofi precum Heracle (c. 600 BC) \u0219i Pitagorienii (c. 500 BC). \u00cens\u0103 filozoful care l-a influen\u021bat cel mai mult a fost Scorate.[5] La ceva timp dup\u0103 moartea lui Socrate, Platon a \u00eenfiin\u021bat o societate \u00een Atena cunoscut\u0103 sub numele de \u201cAcademia\u201d. Era compus\u0103 din oameni \u00eentelectuali care studiau subiecte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 precum filozofia, matematica \u0219i astronomia.[6] Cel mai faimos dintre membrii a fost Aristotel care la r\u00e2ndul s\u0103u a devenit un filozof foarte recunoscut.<\/p>\n

Convingerile lui Plato<\/b><\/h3>\n

Platon este recunoscut cel mai mult pentru viziunea lui dual\u0103 asupra lumii \u00een care partea de sus era format\u0103 din idei si forme iar cea de jos din simpl\u0103 materie. Cunoscut\u0103 sub numele de teoria formelor, atenianul ne spunea c\u0103 \u00een partea de sus totul fie el un obiect sau o idee, exista intr-o form\u0103 ideal\u0103 \u00een timp ce lumea de jos era compus\u0103 din copii imperfecte ale unor idei sau forme. Pentru Platon, forma ideal\u0103 era o for\u021b\u0103 impersonal\u0103 numit\u0103 \u201cbinele\u201d.<\/p>\n

Se crede c\u0103 Heraclit a fost primul care a aplicat cuv\u00e2ntul logos<\/i> pentru ra\u021biunea divin\u0103 sau \u00een\u021belepciunea despre care credea c\u0103 este un fel de putere sau influen\u021b\u0103 care coordoneaz\u0103 universul. Platon a expus ideea \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd c\u0103 logos<\/i>-ul era o parte a unei triade divine format\u0103 din Binele, Ideile (Logos) \u0219i Spiritul Lumii. [7] Nu credea c\u0103 Logos (\u00een\u021belepciune, ra\u021biune etc.) este o persoan\u0103 literal\u0103, ci mai degrab\u0103 un principiu sau o for\u021b\u0103 de guvernare. Aristotel, de\u0219i nu a sus\u021binut pe deplin Teoria formelor lui Platon, a crezut \u0219i \u00eentr-o triad\u0103. El scria:<\/p>\n

Pentru c\u0103, a\u0219a cum spun Pitagorenii, lumea \u0219i cu tot ce este \u00een ea, este determinat\u0103 de num\u0103rul trei, <\/b>de vreme ce \u00eenceputul, mijlocul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul compun un \u201ctot,\u201d num\u0103rul destinat este triada. <\/b>A\u0219adar, descoperind aceste legi din natur\u0103 (ca s\u0103 zicem a\u0219a), folosim num\u0103rul trei mai departe \u00een \u00eenchinarea la dumnezei<\/b>.[8] (accent ad\u0103ugat)<\/i><\/p>\n

De-a lungul timpului, aceast\u0103 triad\u0103 divin\u0103 v-a promova ideea unui Dumnezeu triunic. P\u0103rin\u021bii biserice\u0219ti, mul\u021bi dintre ei fuseser\u0103 educa\u021bi \u00een filozofie greac\u0103, interpretau Scriptura prin viziunea lor greceasc\u0103 asupra lumii \u0219i nu prin cea evreiasc\u0103 prin care Scriptura a fost scris\u0103. Ei identificau binele lui Platon cu Yahuwah, ideeile cu Logos-ul din Ioan 1:1 \u0219i Spiritul Lumii cu Spiritul Sf\u00e2nt, a\u0219adar form\u00e2nd o versiune cre\u0219tineasc\u0103 a filozofiei triadei divine. At\u00e2t istorici c\u00e2t \u0219i teologii \u00cempreun\u0103 garanteaz\u0103 pentru impactul triadei lui Platon asupra cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. De exemplu, omul de istorie Edward Gibbon \u00een lucrarea sa \u201cIstoria Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii\u201d face un rezumat al influen\u021bei grece\u0219ti asupra adopt\u0103rii doctrinei trinit\u0103\u021bii spun\u00e2nd:<\/p>\n

Dac\u0103 p\u0103g\u00e2nismul a fost cucerit de c\u0103tre cre\u0219tinism, este la fel de adev\u0103rat c\u0103 \u0219i cre\u0219tinismul a fost alterat de c\u0103tre p\u0103g\u00e2nism. Deismul pur [religia normal\u0103 \u00een acest context] al primilor cre\u0219tini<\/b> \u2026 a fost schimbat\u0103 de c\u0103tre biserica roman\u0103 \u00een dogma de ne\u00een\u021beles a trinit\u0103\u021bii. <\/b>Multe dintre doctrinele p\u0103g\u00e2ne inventate de egipteni \u0219i idealizate de c\u0103tre Platon, au fost p\u0103strate <\/b>ca fiind bune de crezut <\/b>[9] (accent ad\u0103ugat).<\/i><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Scriptura nu ne \u00eenva\u021b\u0103 nic\u0103ieri c\u0103 Yahuwah este o trinitate. Chiar \u0219i c\u0103rturarii trinitarieni ar recunoa\u0219te asta. De exemplu, teologul baptist William N. Clarke, scria:<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul trinitate nu este folosit niciodat\u0103 \u0219i nu exist\u0103 nici un semn c\u0103 ideea trinit\u0103\u021bii a fost folosit\u0103 \u00een scriptur\u0103. Mult timp a fost o practic\u0103 obi\u0219nuit\u0103 <\/i><\/b>s\u0103 citim Noul Testament ca \u0219i cum ideile unei epoci trecute <\/b>asupra acestui subiect ar fi fost \u00een el, dar asta este departe de adev\u0103r. <\/b>\u00cen zilele apostolilor, doctrina trinit\u0103\u021bii \u00eenc\u0103 urma s\u0103 fie format\u0103 <\/b>\u2026 dup\u0103 trecerea a trei sau patru secole, <\/b>a existat o doctrin\u0103 a Trinit\u0103\u021bii … Aceast\u0103 doctrin\u0103 istoric\u0103 a diferit mult fa\u021b\u0103 de simplitatea credin\u021bei de la \u00eenceput. <\/b>[10] (accent ad\u0103ugat)<\/i><\/p>\n\n\n\n\n
\"Shema,<\/td>\n<\/tr>\n
<\/font><\/strong><\/p>\n

Shema, Deuteronom 6:4<\/font><\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Biblia nu ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Yahuwah c\u0103 Yahuwah reprezint\u0103 trei persoane \u00eentr-o singur\u0103 esen\u021b\u0103. Dar ce ne \u00eenva\u021b\u0103 \u00een mod clar \u0219i repetat este c\u0103, Yahuwah este unul.<\/p>\n

Shema, Deuteronom 6:4 <\/i><\/b>\u201cAscult\u0103 Israele!\u201d Yahuwah este Elohimul nostru, Yahuwah este UNUL!<\/b> (Accent ad\u0103ugat) <\/b><\/i><\/p>\n

Marcu 12:32: <\/i><\/b> \u0218i C\u0103rturarul i-a zis: Bine, \u00cenv\u0103\u021b\u0103torule! Este adev\u0103rat ceea ce ai spus, anume c\u0103 El este Unul singur, c\u0103 nu este altul \u00een afar\u0103 de El; <\/b>(accent ad\u0103ugat)<\/i><\/p>\n

Al\u0103turi de viziunea lui Platon asupra triadei divine \u0219i asupra Logosului, credin\u021ba sa \u00een nemurirea sufletului a influen\u021bat viziunea crestin\u0103, a genera\u021biilor post biblice. Platon credea c\u0103 toate sufletele sunt ve\u0219nice \u0219i au pre-existat \u00een mod literal \u00eenainte de na\u0219tere,[11] \u00eenainte de \u00eencarnare. [12] Aceast\u0103 credin\u021ba a servit ca filtru prin care P\u0103rin\u021bii Biserice\u0219ti elenizan\u021bi au analizat rapoartele evangheliei.[13] Concluzia fiind c\u0103 Yahushua a pre-existat literal \u00eenainte de \u00eencarnarea \u00een p\u00e2ntecul Mariei a\u0219a cum se spunea c\u0103 toate sufletele trec prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103. Totu\u0219i, evreii tradi\u021bionali, \u00eenv\u0103\u021bau c\u0103 nu cred \u00een pre-existen\u021ba literal\u0103 a sufletului. Ci mai de grab\u0103, ei \u00eenv\u0103\u021bau c\u0103 lucrurile mai \u00eent\u00e2i au pre-existat cu Yahuwah \u00een planul Sau sau \u00een atotcunoa\u0219terea Sa.<\/p>\n

De exemplu, \u00een locul pre-existen\u021bei \u00een cer \u00eenainte de a ne na\u0219te, Scriptura ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 noi suntem cunoscu\u021bi de Yahuwah \u0219i facem parte din planul S\u0103u:<\/p>\n

Psalmi 139:15-16 <\/i><\/b>Oasele mele nu erau ascunse de Tine c\u00e2nd am fost f\u0103cut \u00eentr-un loc ascuns, c\u00e2nd am fost \u0163esut \u00een ad\u00e2ncimile p\u0103m\u00e2ntului. 16<\/sup>C\u00e2nd eram doar un plod f\u0103r\u0103 chip, ochii T\u0103i m\u0103 vedeau, iar \u00een cartea Ta erau scrise toate zilele care mi-au fost hot\u0103r\u00e2te mai \u00eenainte ca s\u0103 existe vreuna din ele<\/b>. (accent ad\u0103ugat) <\/i><\/p>\n

Scriptura deasemenea, vorbe\u0219te de acest tip de pre-existen\u021b\u0103 figurativ\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 lucrurile erau \u00een mintea lui Yahuwah sau \u00een atotcunoasterea Lui \u00eenainte de \u201dtemelia lumii\u201d. Aceast\u0103 vedere clasic\u0103 evreiasc\u0103 a pre-existen\u021bei este ceea ce spune Scriptura despre Yahushua. El nu a existat literal \u00een ceruri \u00eenainte de \u00eenceperea lumii, a\u0219a cum au \u00een\u021beles adep\u021bii lui Platon, ci \u00eel cunoa\u0219tem, mai degrab\u0103 ca f\u0103c\u00e2nd parte din planul profetizat de Yahuwah.<\/p>\n

1 Petru 1:20 1 Peter 1:20 <\/i><\/b> Pentru c\u0103 El <\/b>[Yahushua] a fost cunoscut mai \u00eenainte de \u00eentemeierea lumii <\/b>\u0219i a fost ar\u0103tat la sf\u00e2r\u0219itul vremurilor pentru voi. (accent ad\u0103ugat)<\/i><\/p>\n

Fapte 2:22-23 <\/i><\/b>\u201cB\u0103rba\u0163i israeli\u0163i, asculta\u0163i cuvintele acestea: pe Isus din Nazaret, b\u0103rbat adeverit de Dumnezeu \u00eenaintea voastr\u0103 prin faptele puternice, minunile \u015fi semnele pe care Dumnezeu le-a f\u0103cut prin El \u00een mijlocul vostru, dup\u0103 cum voi \u00een\u015fiv\u0103 \u015fti\u0163i, 23<\/sup> pe Omul Acesta, dat pe m\u00e2na voastr\u0103 dup\u0103 planul hot\u0103r\u00e2t \u015fi dup\u0103 pre\u015ftiin\u0163a lui Dumnezeu, voi L-a\u0163i r\u0103stignit \u015fi L-a\u0163i omor\u00e2t prin m\u00e2na celor f\u0103r\u0103 de lege! (accent ad\u0103ugat)<\/i><\/p>\n

Petru ar fi putut s\u0103 spun\u0103 \u0219i cu siguran\u021b\u0103 ar fi f\u0103cut-o daca era adev\u0103rat, faptul c\u0103, Yahushua a existat \u00een ceruri de dinainte ca \u0219i, Yahuwah\u2013Cuv\u00e2ntul. \u00cens\u0103, textul lui ne spune c\u0103 Yahuwah \u00eel cuno\u0219tea de dinainte pe Yahushua, lucru pe care \u00eel spune \u0219i profetul Ieremia.<\/p>\n

Ieremia 1:5 <\/i><\/b>\u201cMai \u00eenainte s\u0103 te fi creat \u00een p\u00e2ntecele mamei tale, te cuno\u015fteam \u015fi mai \u00eenainte s\u0103 fi ie\u015fit din p\u00e2ntecele ei, te pusesem deoparte \u015fi te f\u0103cusem profet al neamurilor.<\/i><\/b>\u201d (accent ad\u0103ugat)<\/i><\/p>\n

Platon \u0219i p\u0103rin\u021bii bisericii <\/b><\/h3>\n

Faptul c\u0103 Platon a influen\u021bat p\u0103rin\u021bii bisericii nu poate fi mai adev\u0103rat de at\u00e2t. Istoricul bisericii Philip Schaff ne ofer\u0103 un rezumat bun al influen\u021bei lui Platon asupra p\u0103rin\u021bilor bisericii:<\/p>\n

„Straniu, \u0219i mul\u021bi dintre primii cre\u0219tini, la r\u00e2ndul lor, au fost atra\u0219i de doctrinele lui Platon<\/b> \u0219i le-au folosit ca arme pentru ap\u0103rarea \u0219i extinderea cre\u0219tinismului, sau s\u0103 arunce adev\u0103rurile cre\u0219tinismului \u00eentr-o matri\u021b\u0103 platonic\u0103.<\/b> Doctrinele logosului \u0219i ale trinit\u0103\u021bii<\/b> \u0219i-au primit forma de la p\u0103rin\u021bii greci, care,<\/b> dac\u0103 nu au fost neap\u0103rat instrui\u021bi \u00een \u0219coli, cu siguran\u021b\u0103 au fost mult influen\u021ba\u021bi, direct sau indirect, de filozofia platonic\u0103,<\/b> \u00een special \u00een forma sa evreico-alexandrian\u0103. Posibilitatea c\u0103 erori \u0219i corup\u021bie au ap\u0103rut \u00een Biseric\u0103 din aceast\u0103 surs\u0103 nu pote fi negat\u0103 <\/b>… Printre cei mai ilustri dintre p\u0103rin\u021bii care au fost mai mult sau mai pu\u021bin platonici, pot fi numi\u021bi Iustin Martir, Athenagoras, Teofil, Ireneus, Hipolit, Clementul Alexandriei, Origen, Minutius Felix, Eusebiu, Metodiu, Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa \u0219i Sf\u00e2ntul Augustin. \u201d<\/i> [14] (accent ad\u0103ugat) <\/i><\/p>\n\n\n\n\n
\"Atenagoras<\/td>\n<\/tr>\n
<\/font><\/strong><\/p>\n

Athenagores din Atena<\/font><\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Hai s\u0103 ne uit\u0103m pu\u021bin asupra unora dintre p\u0103rin\u021bii bisericii despre care se spune ca erau \u201cplatoni\u0219ti.\u201d<\/p>\n

Athenagoras din Atena, a fost un apologet din secolul II A.D despre care Encyclopaedia Britannica spune: \u201eTeologia lui este puternic influen\u021bat\u0103 de platonism …\u201d (accentul d\u0103ugat). [15] \u0218i Encyclopedia Americana de asemenea ne afirm\u0103:<\/p>\n

\u201cAthenagoras a combinat \u00een mod repetat<\/b> credin\u021bele poe\u021bilor \u0219i filozofilor greci, \u00een special Platon, cu doctrinele cre\u0219tinismului.\u201d<\/b> [16] (accentuare ad\u0103ugat\u0103)<\/i><\/p>\n\n\n\n\n
\"Augustin<\/td>\n<\/tr>\n
<\/font><\/strong><\/p>\n

Augustin de Hippo<\/font><\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Augustin de Hippo<\/b> (354 – 430 d.Hr.), poate cel mai influent dintre p\u0103rin\u021bii bisericii, \u0219i-a exprimat stima pentru Platon c\u00e2nd a spus: \u201eCuv\u00e2ntarea lui Platon, cea mai pur\u0103 \u0219i str\u0103lucitoare din toat\u0103 filozofia, \u00eempr\u0103\u0219tie norii de eroare\u2026. „[17] Richard Tarnas, autorul „apreciatului”, „pasiunea min\u021bii occidentale,” a scris despre admira\u021bia lui Augustin pentru Platon:<\/p>\n

\u201c\u2026 Formularea lui Augustin<\/b> asupra platonismului cre\u0219tin<\/b> a fost cea care a influen\u021bat aproape toat\u0103 g\u00e2ndirea cre\u0219tin\u0103 medieval\u0103 din occident. At\u00e2t de entuziast\u0103 a fost integrarea \u00een cre\u0219tin\u0103tate a spiritului grec, \u00eenc\u00e2t Socrate \u0219i Platon erau deseori privi\u021bi ca sfin\u021bii de dinaintea cre\u0219tinismului, ca inspira\u021bi divin … \u201d(accent ad\u0103ugat) [18]<\/p>\n\n\n\n\n
\"Clement<\/td>\n<\/tr>\n
<\/font><\/strong><\/p>\n

Clement de Alexandria<\/font><\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Clement din Alexandria<\/b> (150 – 215 d.Hr.) a predat la celebra institu\u021bie de studii superioare din Alexandria. Albert Outler scria \u00een Journal of Religion c\u0103 filosoful:<\/p>\n

\u2026ocup\u0103 un loc crucial \u00een ceea ce poart\u0103 denumirea \u201c elenizarea cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii\u201d<\/b>\u2026Este \u00een general recunoscut c\u0103 acest Clement a mers at\u00e2t de departe cum nici un alt cre\u0219tin ortodox nu a f\u0103cut-o \u0219i a folosit conceptele filozofice \u0219i etice eleniste pentru a-\u0219i exprima credin\u021ba sa cre\u0219tin\u0103. Platon era filozoful s\u0103u favorit<\/b>.[19] (accentuare ad\u0103ugat\u0103) . <\/i><\/div>\n

Clement credea c\u0103 filozofia greac\u0103 a fost calea precursoare care a preg\u0103tit acceptarea lui Hristos de c\u0103tre greci. [20] Problema este c\u0103, \u00een loc s\u0103 abandoneze g\u00e2ndirea platonian\u0103 \u0219i alte expresii filozofice p\u0103g\u00e2ne \u00een favoarea Scripturii evreie\u0219ti, Clement din Alexandria, asemenea altor p\u0103rin\u021bi biserice\u0219ti \u0219i-a justificat integrarea lor \u00een cre\u0219tinism.<\/p>\n\n\n\n\n
\"Grigorie<\/td>\n<\/tr>\n
<\/font><\/strong><\/p>\n

Grigorie de Nyssa<\/font><\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Grigore de Nyssa <\/b>(335 \u2013 395 AD), \u201cUnul dintre c\u00e2ntecele instrumentale ale bisericii p\u0103rin\u021biilor care a contribuit la dezvoltarea doctrinei trinit\u0103\u021bii la consiliul de la Constantinopol (381 AD) se spune c\u0103 ilustra lucrarea de salvare a lui Hristos prin metode \u0219i forme platonice.\u201d <\/i>[21 Harry Wolfson, \u00een Filozofia P\u0103rin\u021bilor Bisericii<\/i>, <\/i>ne vorbe\u0219te despre compromisul care s-a f\u0103cut atunci c\u00e2nd Grigore a \u00eencercat s\u0103 armonizeze monoteismul evreiesc \u00een filozofia greac\u0103:<\/p>\n

\u201cEste o solu\u021bie de armonizare<\/b>, o \u00eencercare de a combina<\/b>, a\u0219a cum Gregorie de Nyssa o caracteriza, monoteismul evreiesc \u0219i polyteismul grecesc.<\/b> Metoda de armonizare folosit\u0103 de ei era s\u0103 minimalizeze monoteismul evreiesc ca o concesie adus\u0103 filozofiei grece\u0219ti<\/b>.\u201d [22] (accentuare ad\u0103ugat\u0103)<\/i><\/p>\n

De ce conteaz\u0103 c\u0103 Platon a influen\u021bat pe P\u0103rin\u021bii Biserice\u0219ti<\/b><\/h3>\n

Unii ar putea \u00eentreba de ce conteaz\u0103 c\u0103 Platon a influen\u021bat pe P\u0103rin\u021bii Biserice\u0219ti \u0219i \u00een\u021belegerea noast\u0103 cu privire la Yahuwah. Este sinteza g\u00e2nderii grece\u0219ti opus\u0103 cu adev\u0103rat Scripturii evreie\u0219ti? R\u0103spunsul este un r\u0103sun\u0103tor: da! Schimb\u00e2nd cadrul cultural al Scripturii \u00een favoarea celui grecesc, o viziune lumeasc\u0103 post-biblic\u0103, s-a indep\u0103rtat \u0219i ascuns inten\u021bia \u0219i sensul original al textelor sacre. Mai mult, mul\u021bi dintre P\u0103rin\u021bii biserice\u0219ti cu mare influen\u021b\u0103, au crezut c\u0103 omul poate cre\u0219te cunoa\u0219terea sa cu privire la Yahuwah prin intermediul filosofiei grece\u0219ti oreover, (philo + sophia = dragoste de \u00een\u021belepciune),<\/i> dar Pavel a spus c\u0103 omul nu poate cunoa\u0219te pe Yahuwah prin \u00een\u021belepciune lumeasc\u0103.<\/p>\n

1 Corinteni 1:20-21 <\/i><\/b> Unde este omul \u00een\u021belept? Unde este c\u0103rturarul? Unde este filozoful acestei lumi? N-a f\u0103cut Yahuwah, de ru\u0219ine \u00een\u021belepciunea acestei lumi?<\/b>21 <\/sup><\/i>1<\/sup>\u00centruc\u00e2t, \u00een \u00een\u0163elepciunea lui Dumnezeu, lumea nu L-a cunoscut pe Yahuwah prin \u00een\u0163elepciune<\/u><\/b>, Yahuwah a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 ca prin nebunia predic\u0103rii s\u0103-i m\u00e2ntuiasc\u0103 pe cei care cred. (accentuare ad\u0103ugat\u0103)<\/i><\/p>\n

De fapt,Pavel avertizeaz\u0103 Biserica ca s\u0103 nu cad\u0103 \u00een capcana filosofiei:<\/p>\n

Coloseni 2:8<\/i><\/b> Vede\u0163i s\u0103 nu v\u0103 \u00eenrobeasc\u0103 cineva prin vreo filozofie <\/b>de\u015fart\u0103 \u015fi \u00een\u015fel\u0103toare, care \u0163ine de tradi\u0163ia oamenilor <\/b>\u015fi de principiile acestei lumi, \u015fi nu de Cristos. <\/b><\/i>(accentuare ad\u0103ugat\u0103)<\/i><\/p>\n

Tragic, P\u0103rin\u021bii elenizan\u021bi ai Bisericii au ignorat inten\u021bionat aceast\u0103 porunc\u0103. Drept consecin\u021b\u0103, aceasta a dus la credin\u021ba \u00eentr-un dumnezeu str\u0103in de adev\u0103rul momoteist al Bibliei. Cercet\u0103torul Vechiului Testament , N.H. Snaith,a concluzionat:<\/p>\n

Pozi\u021bia noastr\u0103 este c\u0103 reinterpretarea teologiei biblice<\/b> \u00een termenii ideologici ai filozofiilor grece\u0219ti<\/b> s-a r\u0103sp\u0103ndit de-a lungul veacurilor \u0219i a distruns pretutindeni esen\u021ba credin\u021bei cre\u0219tine\u2026Cre\u0219tinismul \u00eensu\u0219i a tins s\u0103 se transfere de la Profe\u021bi la Platon.<\/b>[23] (accentuare ad\u0103ugat\u0103)<\/i><\/p>\n

Trebuie s\u0103 ne reamintim c\u0103 Platon a fost un necredincios, un p\u0103g\u00e2n, pierdut \u0219i lipsit de adev\u0103ratul Dumnezeu al Bibliei. Cre\u0219tinii nu au leg\u0103turi cu necredincio\u0219ii:<\/p>\n

2 Corinteni 6:14-15 <\/i><\/b> Nu v\u0103 \u00eenjuga\u0163i la un jug nepotrivit cu cei necredincio\u015fi. C\u0103ci ce parteneriat poate fi \u00eentre dreptate \u015fi f\u0103r\u0103delege? Sau ce p\u0103rt\u0103\u015fie poate fi \u00eentre lumin\u0103 \u015fi \u00eentuneric? 15 <\/sup>Ce armonie poate fi \u00eentre Cristos \u015fi Belial? Sau ce parte au \u00een comun cel credincios cu cel necredincios?<\/i><\/i><\/p>\n

Scriptura este revela\u021bia lui Yahuwah atotsuficient\u0103 pentru omenire.[24] Ne ofer\u0103 tot ce avem nevoie s\u0103 \u0219tim despre El \u0219i despre planul S\u0103u m\u0103re\u021b de salvare prin Yahushua \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia ce va veni. Iuda, fratele Domnului, scria c\u0103 voi urmeaz\u0103 s\u0103\u201ds\u0103 lupta\u0163i pentru credin\u0163a care le-a fost dat\u0103 sfin\u0163ilor o dat\u0103 pentru totdeauna<\/b>.\u201d (accentuare ad\u0103ugat\u0103) [25] Nota\u021bi c\u0103 nu am primit o credin\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 par\u021bial\u0103 sau incomplet\u0103. Scriitorii Noului Testament nu le cere cre\u0219tinilor s\u0103 a\u0219tepte trei sute de ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd P\u0103rin\u021bii Biserice\u0219ti le-a putea oferi limbajul sau \u00een\u021belegerea ce i-ar putea ajuta s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ceea ce Yahuwah nu a putut s\u0103 le explice \u00een cuv\u00e2ntul S\u0103u. Ci mai de grab\u0103, credin\u021ba a fost dat\u0103 complet.<\/p>\n

\u00cen plus, Pavel a spus c\u0103 atunci c\u00e2nd prop\u0103v\u0103duia credincio\u0219ilor pe Yahuwah \u0219i pe Domnul Yahushua Hristos, c\u0103 nu a ad\u0103ugat nimic de la el pentru vreun c\u00e2\u0219tig.[26] Totu\u0219i, Pavel nu a spus niciodat\u0103 despre Yahuwah c\u0103 reprezint\u0103 trei persoane \u00eentr-o singur\u0103 esen\u021b\u0103. Din contr\u0103, el a \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 exist\u0103 un singur Dumnezeu, Tat\u0103l \u0219i Yahushua nu este Dumnezeu, ci Hristos (Messiah) pe care Yahuwah l-a f\u0103cut Domn.[27]<\/p>\n

1 Corinthians 8:6 <\/i><\/b> <\/sup>totu\u015fi pentru noi exist\u0103, din Care sunt toate \u015fi pentru Care suntem \u015fi noi, \u015fi un singur Domn, Isus Cristos<\/b>, prin Care sunt toate \u015fi prin Care suntem \u015fi noi.<\/i><\/p>\n

Trebuie s\u0103 ne hot\u0103r\u00e2m dac\u0103 vrem s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare Scriptura \u0219i m\u0103rturia lui Yahushua care a predicat\u201cTat\u0103\u2026Tu [esti] singurul Dumnezeu adev\u0103rat<\/b>,\u201d[28] \u0219i cine spune ea c\u0103 este Yahuwah, sau s\u0103 accept\u0103m Dumnezeul Triunic cu pre\u021bul ignor\u0103rii raportului istoric care descoper\u0103 c\u0103 r\u0103rd\u0103cinile acestui crez este \u00een Platon.<\/p>\n

\n
<\/div>\n

[1] W.R. Inge, The Philosophy of Plotinus <\/i>(London: Longmans, 1918), p. 12, 14.<\/p>\n

[2] James Strong, John McClintock, \u201cTrinity\u201d in Cyclopaedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature, <\/i>Vol. 10, (New York: Harper, 1891), p. 553.)<\/p>\n

[3] \u201cTop Ten Ancient Greek Philosophers,\u201d Ancient History Lists, <\/i>accessed 8-11-19, https:\/\/www.ancienthistorylists.com\/greek-history\/top-10-ancient-greek-philosophers\/<\/p>\n

[4] \u201cPlato,\u201d Encyclopaedia Britannica<\/i>, accessed 8-8-19, https:\/\/www.britannica.com\/biography\/Plato<\/p>\n

[5] \u201cPlato,\u201d Internet Encyclopedia of Philosophy, <\/i>accessed 8-8-19, https:\/\/www.iep.utm.edu\/plato\/<\/p>\n

[6] \u201cAll About Plato\u2019s Famous Academy,\u201d ThoughtCo.<\/i>, accessed 8-8-19, https:\/\/www.thoughtco.com\/all-about-platos-famous-academy-112520<\/p>\n

[7] Charles Bigg, Christian Platonists of Alexandria, <\/i>1886, p. 249.<\/p>\n

[8] Aristotle, On the Heavens, <\/i>Book 1, chapter 1. https:\/\/classicalastrologer.files.wordpress.com\/2012\/12\/ontheheavensaristotle1.pdf<\/span><\/p>\n

[9] Edward Gibbon, History of Christianity <\/i>(1883, p. xvi). As quoted in Is God a Trinity?<\/i> (United Church of God, 2012).<\/p>\n

[10] William Newton Clarke, The Christian Doctrine of God, (Edinburgh: T&T Clark, 1909), p. 230-231<\/i>.<\/p>\n

[11] Plato, Timaeus<\/i><\/p>\n

[12] Robert G. Olson, A Short Introduction to Philosophy, <\/i>(Mineola, NY: Dover Publications, Inc., 2003), p. 62.<\/p>\n

[13] Termenul P\u0103rin\u021bii Bisericii<\/i>, ar putea include, \u00een acest scop, pe P\u0103rin\u021bii Apostolici cum este Iustin Martirul.<\/p>\n

[14] \u201cPlatonism and Christianity,\u201d The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge<\/i>, 1957, Vol. IX, p. 91<\/p>\n

[15] \u201cAthenagoras,\u201d Encyclopaedia Britannica, 11th edition, p. 831. <\/i>Online edition accessed 8-8-19, https:\/\/theodora.com\/encyclopedia\/a2\/athenagoras.html<\/i><\/p>\n

[16] \u201cAthenagoras,\u201d Encyclopedia Americana<\/i>, s.v. (2001), Vol. 2, 605.<\/p>\n

[17] David Davidson, Take it From the Church Fathers: You Should Read Plato, <\/i>accessed 8-7-19, https:\/\/blog.logos.com\/2013\/11\/plato-christianity-church-fathers\/?fbclid=IwAR2uplDdR9Nj4JFzokKuW3iDtn8hj28NWP4b6g579l4Qy6AMQ3HMRoiN6O8<\/p>\n

[18] Richard Tarnas, The Passion of the Western Mind, <\/i>(Ballantine Books, 1991), p. 103.<\/p>\n

[19] Albert C. Outler, (1940). \u201cThe \u201cPlatonism\u201d of Clement of Alexandria\u201d. The Journal of Religion<\/i> (1940), Vol. 20 (3), p. 217\u2013240.<\/p>\n

[20] David Davidson, Take it From the Church Fathers: You Should Read Plato, <\/i>accessed 8-7-19, https:\/\/blog.logos.com\/2013\/11\/plato-christianity-church-fathers\/?fbclid=IwAR2uplDdR9Nj4JFzokKuW3iDtn8hj28NWP4b6g579l4Qy6AMQ3HMRoiN6O8<\/p>\n

[21] Gregory of Nyssa, The<\/i> Great Catechism<\/i> 16 [52], 32 [80 \u2013 81].<\/p>\n

[22] Harry Austryn Wolfson, The Philiospohy of the Church Fathers <\/i>(Cambridge: Harvard University Press, 1970), p. 578-579.<\/p>\n

[23] Norman H. Snaith, The Distinctive Ideas of the Old Testament<\/i>, (London: Epworth Press, 1955), p. 187, 188.<\/p>\n

[24] 2 Timotei 3:16-17; 2 Petru 1:20-21<\/p>\n

[25] Iuda 1:3<\/p>\n

[26] Fapte 20:20<\/p>\n

[27] Fapte 2:36<\/p>\n

[28] Ioan 17:1 and 3.<\/p>\n

\n
<\/div>\n

Acesta este un articol non-WLC de la https:\/\/onegodworship.com\/<\/a>.<\/p>\n

Am scos din articol toate numele p\u0103g\u00e2ne \u0219i toate titlurile referitoare la Tat\u0103l \u0219i Fiul S\u0103u, \u0219i le-am \u00eenlocuit cu numele originale<\/a> . Mai mult, am restaurat \u00een citatele din Scriptur\u0103 numele Tat\u0103lui \u0219i al Fiului, a\u0219a cum au fost scrise \u00een original de autorii inspira\u021bi ai Bibliei. \u2013Echipa WLC<\/p>\n","protected":false},"featured_media":229692,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"class_list":["post-111022","wlc-article","type-wlc-article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","wlc-article-category-curente-doctrinare","wlc-content-directory-the-binitarian-trinitarian-error"],"acf":[],"yoast_head":"\nCum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah - Worlds Last Chance<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Cum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah - Worlds Last Chance\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Acest articol nu este creat de WLC. C\u00e2nd folosim resurse de la autori din afar\u0103, echipa o face pentru c\u0103 consider\u0103 c\u0103 subiectul este \u00een armonie cu Biblia. \u00cen cele mai multe cazuri, autorii acestor studii prezint\u0103 pozi\u021bii diferite fa\u021b\u0103 de WLC \u00een ce prive\u0219te anumite \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi fundamentale importante. Totu\u0219i, aceasta nu ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Worlds Last Chance\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-08-22T06:19:51+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/how-plato-influenced-our-view-of-Yahuwah-romanian.png\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"500\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"317\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/png\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"18 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/\",\"url\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/\",\"name\":\"Cum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah - Worlds Last Chance\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/how-plato-influenced-our-view-of-Yahuwah-romanian.png\",\"datePublished\":\"2020-06-09T11:25:43+00:00\",\"dateModified\":\"2025-08-22T06:19:51+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/how-plato-influenced-our-view-of-Yahuwah-romanian.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/how-plato-influenced-our-view-of-Yahuwah-romanian.png\",\"width\":500,\"height\":317},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Articles\",\"item\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Cum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website\",\"url\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/\",\"name\":\"Worlds Last Chance\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Cum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah - Worlds Last Chance","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Cum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah - Worlds Last Chance","og_description":"Acest articol nu este creat de WLC. C\u00e2nd folosim resurse de la autori din afar\u0103, echipa o face pentru c\u0103 consider\u0103 c\u0103 subiectul este \u00een armonie cu Biblia. \u00cen cele mai multe cazuri, autorii acestor studii prezint\u0103 pozi\u021bii diferite fa\u021b\u0103 de WLC \u00een ce prive\u0219te anumite \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi fundamentale importante. Totu\u0219i, aceasta nu ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 […]","og_url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/","og_site_name":"Worlds Last Chance","article_modified_time":"2025-08-22T06:19:51+00:00","og_image":[{"width":500,"height":317,"url":"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/how-plato-influenced-our-view-of-Yahuwah-romanian.png","type":"image\/png"}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Timp estimat pentru citire":"18 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/","url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/","name":"Cum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah - Worlds Last Chance","isPartOf":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/how-plato-influenced-our-view-of-Yahuwah-romanian.png","datePublished":"2020-06-09T11:25:43+00:00","dateModified":"2025-08-22T06:19:51+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#primaryimage","url":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/how-plato-influenced-our-view-of-Yahuwah-romanian.png","contentUrl":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/how-plato-influenced-our-view-of-Yahuwah-romanian.png","width":500,"height":317},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/winds-of-doctrine\/how-plato-influenced-our-view-of-yahuwah-2\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Articles","item":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Cum ne-a influen\u021bat Plato viziunea noastr\u0103 despre Yahuwah"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website","url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/","name":"Worlds Last Chance","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wlc-article\/111022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wlc-article"}],"about":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/wlc-article"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=111022"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/229692"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=111022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}