{"id":110566,"date":"2017-07-04T09:02:41","date_gmt":"2017-07-04T09:02:41","guid":{"rendered":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/wlc-article\/migrating-stiri-false-sambata-este-sabatul\/"},"modified":"2025-08-21T23:45:25","modified_gmt":"2025-08-21T23:45:25","slug":"stiri-false-sambata-este-sabatul","status":"publish","type":"wlc-article","link":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/articles\/calendarul-lui-yah\/stiri-false-sambata-este-sabatul\/","title":{"rendered":"\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul"},"content":{"rendered":"\n\n\n
\n

<\/strong><\/font><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

<\/font><\/p>\n

Un studiu atent al istoriei, al Scripturii \u0219i al astronomiei dezv\u0103luie faptul \u0219ocant c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta nu este ziua Sabatului zilei a \u0219aptea din Scriptur\u0103 \u0219i c\u0103 Duminica nu este ziua \u00eenvierii Salvatorului!<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\"life-saver\"Arthur S. Maxwell a spus povestea unei ipoteze f\u0103cute pe timp de r\u0103zboi, care a schimbat rezultatul istoriei. Potrivit lui Maxwell, Armada spaniol\u0103 urm\u0103rea nave britanice mai mici, \u00eenarmate, comandate de viceamiralul Lord Nelson. Vasele spaniole au dep\u0103\u0219it num\u0103rul navelor britanice \u0219i o victorie u\u0219oar\u0103 p\u0103rea asigurat\u0103. Cu toate acestea, pe nea\u0219teptate, un marinar britanic a c\u0103zut peste bord. \u00cen astfel de cicustan\u021be, majoritatea comandan\u021bilor ar continua s\u0103 navigheze. De ce s\u0103 ri\u0219te via\u021ba tuturor pentru a salva via\u021ba unuia?<\/p>\n

Totu\u0219i, nu asta s-a \u00eent\u00e2mplat. A fost dat\u0103 comanda s\u0103 fie salvat marinarul britanic. Navele britanice au \u00eencetinit. O barc\u0103 de salvare a fost cobor\u00e2t\u0103 \u0219i trimis\u0103 s\u0103-l salve pe omul acela.<\/p>\n

V\u0103z\u00e2nd acest lucru, comandantul spaniol nu putea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 cineva ar risca \u00eenfr\u00e2ngerea pentru a salva via\u021ba unui singur marinar. El a presupus c\u0103, comandantul britanic trebuie s\u0103 fi v\u0103zut cu siguran\u021b\u0103 \u00eent\u0103riri la orizont. De ce altfel s-ar fi oprit \u0219i \u0219i-ar fi f\u0103cut timp s\u0103 salveze un singur om? \u00cen conformitate cu aceast\u0103 ipotez\u0103 gre\u0219it\u0103, navele spaniole s-au \u00eentors \u0219i au fugit, l\u0103s\u00e2nd navele britanice nev\u0103t\u0103mate ca s\u0103 lupte \u00eenc\u0103 o zi.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, aceast\u0103 ipotez\u0103 a contribuit la anihilarea virtual\u0103 a marinei spaniole atunci c\u00e2nd Spania s-a al\u0103turat Fran\u021bei pentru a lupta \u00eempotriva britanicilor la b\u0103t\u0103lia de la Trafalgar. Victoria britanic\u0103 la Trafalgar, „a distrus strategia maritim\u0103 a lui Napoleon \u0219i planurile de invazie . . . [Aceasta] a stabilit limita imperiului lui Napoleon \u0219i a trasat calea c\u0103derii sale.”1<\/sup> Dac\u0103 comandantul spaniol nu ar fi f\u0103cut acea presupunere fals\u0103, Nelson ar fi putut fi \u00eenvins mai devreme, iar b\u0103t\u0103lia de la Trafalgar ar fi putut avea un sf\u00e2r\u0219it foarte diferit, dac\u0103 n-ar mai fi luptat deloc. Istoria ar fi fost foarte diferit\u0103 cu excep\u021bia unei mici ipoteze false.<\/p>\n

Pericolul Presupunerilor<\/b><\/h2>\n

Presupunerile folosesc fapte cunoscute (sau idei acceptate-ca-adev\u0103r) pentru a extrapola convingeri despre ceva care este de fapt nedovedit. Problema apare atunci c\u00e2nd o presupunere incorect\u0103 este acceptat\u0103 ca \u0219i adev\u0103r solid.<\/p>\n\n\n\n
\n

Extrapoleaz\u0103: <\/strong>\u201e A deduce sau estima prin extinderea sau lansarea de informa\u021bii cunoscute.\u201c<\/p>\n

American Heritage Dictionary of the English Language<\/em><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Unele presupuneri sunt amuzante. S\u0103 lu\u0103m, de exemplu, avertizarea Dr. Dionisie Lardner, la \u00eenceputul anilor 1800, c\u0103 orice persoan\u0103 care c\u0103l\u0103tore\u0219te cu viteza maxim\u0103 pe trenuri s-ar asfixia din cauza lipsei de oxigen. Alte ipoteze pot fi periculoase, cum ar fi presupunerea f\u0103cut\u0103 \u00een secolul al 17-lea c\u0103 tot s\u00e2ngele este la fel, ceea ce-i \u00eencurajeaz\u0103 pe medici s\u0103 transfuzeze s\u00e2nge de animal la oameni. Oamenii ar muri, cu certitudine. \u0218i cu c\u00e2t este mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 ipoteza, cu at\u00e2t mai puternic\u0103 este puterea ei de a \u00een\u0219ela.<\/p>\n

Ast\u0103zi, cre\u0219tin\u0103tatea a fost prins\u0103 \u00eentr-o iluzie. O iluzie bazat\u0103 pe o presupunere. Din p\u0103cate, ipoteza are o pondere de aproape 1.600 de ani care o sus\u021bine, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i lini\u0219teasc\u0103 pe to\u021bi cei care ar dezv\u0103lui adev\u0103rul.<\/p>\n

Aceast\u0103 ipotez\u0103 este c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103, de Duminic\u0103 p\u00e2n\u0103 S\u00e2mb\u0103t\u0103, a pedalat continuu \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere de la Crea\u021bie. Aceast\u0103 presupunere a creat am\u0103girea<\/a> c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta este ziua Sabatului zilei a \u0219aptea din Scriptur\u0103, \u00een timp ce Duminica – prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii – este ziua \u00een care Yahushua a ie\u0219it din morm\u00e2nt. Iluzia se datoreaz\u0103 influen\u021bei presupunerii. Dar presupunerea este gre\u0219it\u0103.<\/p>\n

Adev\u0103rul este c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta de azi nu <\/i>este Sabatul original \u00een care Yahuwah s-a odihnit la Crea\u021bie. Nu este vechiul Sabat consacrat \u00een cele 10 porunci din Sinai \u0219i observat de c\u0103tre Yahushua \u0219i ucenici. Nu e adev\u0103ratul Sabat \u021binut de primii cre\u0219tini din primele secole ale erei noastre. Nici Duminica nu e ziua \u00een care Yahushua a \u00eenviat din mor\u021bi. Astfel de afirma\u021bii pot fi \u0219ocante \u0219i e normal s\u0103 avem o reac\u021bie de scuturare, resping\u00e2ndu-le ca fiind gre\u0219ite. Cu toate acestea, istoria, Scriptura \u0219i chiar astronomia dovedesc c\u0103 presupunerea unui ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu e gre\u0219it\u0103.<\/p>\n

Mai degrab\u0103, dec\u00e2t respingerea imediat\u0103 a acestor afirma\u021bii ca \u0219i erezie – „Doar fiindc\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie gre\u0219ite!” – WLC v\u0103 invit\u0103 s\u0103 studia\u021bi cu aten\u021bie faptele uitate \u00een istorie \u0219i pierdute \u00een Scriptur\u0103, dar p\u0103strate totu\u0219i cu exactitate \u00een ceruri. V\u0103 rug\u0103m s\u0103 v\u0103 p\u0103stra\u021bi o minte deschis\u0103: o minte dispus\u0103 s\u0103 accepte \u0219i s\u0103 se supun\u0103 Duhului lui Yah care v\u0103 convinge de adev\u0103r. Pute\u021bi avea \u00eencredere \u00een Yahuwah c\u0103 v\u0103 p\u0103streaz\u0103 mintea \u00een siguran\u021b\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce analiza\u021bi cu aten\u021bie dovezile, lu\u00e2nd \u00eempreun\u0103 „Porunc\u0103 . . . dup\u0103 porunc\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 peste \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, r\u00e2nd dup\u0103 r\u00e2nd, aici pu\u021bin, \u0219i acolo pu\u021bin.\u201c (Isaia 28:10, KJV)<\/p>\n

Uitat de Istorie<\/b><\/h2>\n

Conversa\u021bia a fost \u00een parte, deranjant\u0103 \u0219i surprinz\u0103toare. Mi-am respectat prietenul. Era bine educat. El de\u021binea o diplom\u0103 de Masterat \u00een Teologie. L-am crezut ca este un om intelectual, cu adev\u0103rat cinstit. \u00cen calitate de pastor Adventist de ziua a \u0218aptea, l-am auzit vorbind \u00een \u00eent\u00e2lniri evanghelice, explic\u00e2nd de ce era important\u0103 \u00eenchinarea \u00eentr-o zi precis\u0103 (Sabatul zilei a \u0219aptea); care nu este doar o alt\u0103 zi (a se citi: Duminica).<\/p>\n

Deci, c\u00e2nd am aflat c\u0103 Sabatul \u00een vremurile biblice era calculat printr-un alt calendar, el a fost unul dintre primii cu care am dorit s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc. Cu dragostea lui fa\u021b\u0103 de adev\u0103r \u0219i preg\u0103tirea intelectual\u0103, eram convins c\u0103 vrea s\u0103 aud\u0103 \u0219i asta. (\u00cenc\u0103 nu \u00eenv\u0103\u021basem c\u0103 cel mai greu de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it este cu cei care cred c\u0103 \u0219tiu mai multe dec\u00e2t tine).<\/p>\n

La \u00eenceput, a respins ideea prin care conceptul unui ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu \u00eenc\u0103 de la crea\u021bie nu este dec\u00e2t o presupunere fals\u0103.”C\u00e2nd calendarul a trecut de la calendarul Iulian la cel Gregorian, nu s-au pierdut zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Joi, 4 octombrie, a fost imediat urmat de vineri, 15 octombrie „, a spus el, explic\u00e2nd fapte pe care deja le \u0219tiam.<\/p>\n

El era corect, dar nu se \u00eentoarse destul de mult \u00eenapoi. Adev\u0103rul este ascuns \u00een trecutul ce\u021bos, dar pentru a g\u0103si adev\u0103rul este necesar s\u0103 se sape mult mai ad\u00e2nc \u0219i s\u0103 se duc\u0103 mult mai \u00eenapoi dec\u00e2t cu 400 de ani \u00een urm\u0103. Modificarea ciclului s\u0103pt\u0103m\u00e2nal – \u0219i chiar \u0219i a lungimii s\u0103pt\u0103m\u00e2nii – a avut loc cu o mie de ani mai \u00eenainte de introducerea calendarului Gregorian modern.<\/p>\n

Cele mai vechi<\/a> calendare, din cele mai avansate societ\u0103\u021bi, au fost luni-solare. Egiptul a fost prima na\u021biune care s-a mutat \u00eentr-un calendar solar, dar, ini\u021bial, calendarele au fost \u00eentotdeauna legate, \u00eentr-un fel, de Lun\u0103, fie calendare strict lunare (care aveau problema c\u0103 lunile se scurgeau pe parcursul anului, iar anotimpurile veneau \u00een momente nea\u0219teptate) sau luni-solare, unde lunile(luna\u021biile) erau ancorate \u00een anul solar, prevenind astfel „devia\u021bia” sezonier\u0103. Acest fapt a fost stabilit \u00een mod repetat<\/a> de diferi\u021bi arheologi<\/a>. Dup\u0103 cum scrie dr. Nicholas Campion de la Universitatea din \u021aara Galilor: „Utilizarea astronomiei \u00een scopuri colective, at\u00e2t religioase, c\u00e2t \u0219i politice, este evident\u0103 \u00een cele mai vechi \u00eenregistr\u0103ri astronomice, de la dovezile pentru calendarele lunare paleolitice p\u00e2n\u0103 la monumentele megalitice \u0219i rapoartele Mesopotamiei celeste.” Timpul \u00een sine este, desigur, continuu. Totu\u0219i, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 metoda prin care este calculat<\/i> a fost, de asemenea, \u00eentotdeauna continu\u0103. S\u0103pt\u0103m\u00e2nile din calendarul modern se desf\u0103\u0219oar\u0103 continuu. Dar acest lucru nu a fost \u00eentotdeauna a\u0219a \u0219i nu trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem la calendarele lunare paleolitice pentru a stabili acest fapt.<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na Planetar\u0103<\/b><\/h3>\n

Cercet\u0103torii se refer\u0103 la s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 folosit\u0103 ast\u0103zi drept „s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103”. Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii sunt numite dup\u0103 diferitele planete sau, mai exact, zei planetari. \u00cen limba englez\u0103, numele de Mar\u021bi, Miercuri, Joi \u0219i Vineri, au fost derivate de la zeiI Norvegieni: Tiw, Woden, Thor \u0219i zei\u021ba Frigg, so\u021bia lui Woden.2<\/sup><\/p>\n

\"\u0218TIRI<\/sup><\/p>\n

<\/sup><\/p>\n

\u00cen func\u021bie de limb\u0103, acesta este un concept dificil de abordat, pentru c\u0103, odat\u0103 la putere, Biserica Romano-Catolic\u0103 a vrut s\u0103 ascund\u0103 originile p\u0103g\u00e2ne ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii planetare \u0219i s\u0103-i \u00een\u0219ele pe oameni s\u0103 cread\u0103 c\u0103 nu era dec\u00e2t o prelungire a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii biblice. (Succesul lor poate fi v\u0103zut \u00een faptul c\u0103 mul\u021bi ast\u0103zi \u00eenc\u0103 mai presupun c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta modern\u0103 este Sabatul Scripturii). S-au f\u0103cut eforturi concertate pentru a schimba denumirile p\u0103g\u00e2ne de zile la numele biblice de zile. Cu alte cuvinte: „Prima zi”, „A doua zi”, „A treia zi”, etc.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 \u00eencercare, Biserica Catolic\u0103 a avut doar un succes par\u021bial. \u00centr-un num\u0103r de limbi ast\u0103zi, originalul \u201eSaturday\u201c (sau ziua lui Saturn) a fost \u00eenlocuit cu cuv\u00e2ntul \u201eSabat\u201c, \u00een timp ce originalul \u201eDuminica\u201c (ziua Soarelui) este men\u021bionat\u0103 ca \u201eZiua Domnului.\u201c<\/p>\n\n\n\n
\n

<\/strong><\/p>\n

Eclipsat: <\/strong>„A fi at\u00e2t de confuz sau de opac \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie dificil de perceput sau de \u00een\u021beles. A reda neclar sau vag; \u00eentunecat.”<\/p>\n

<\/em><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

S\u0103 nu fie nici o gre\u0219eal\u0103, totu\u0219i. Scopul era s\u0103 \u00een\u0219ele \u0219i s\u0103 ascund\u0103 adev\u0103ratul Sabat Biblic. Eviatar Zerubavel, profesor israelian de sociologie la Universitatea Rutgers, a scris o carte fascinant\u0103 intitulat\u0103 Cercul Celor \u0218apte Zile: Istoria \u0219i Semnifica\u021bia S\u0103pt\u0103m\u00e2nii<\/i>. \u00cen ea, el prezint\u0103 \u00een mod clar originile p\u0103g\u00e2ne ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii moderne precum \u0219i \u00eencercarea Romano-Catolic\u0103 de a ascunde aceste origini. El scrie:<\/p>\n

\u00cen ciuda efortului s\u0103u evident pentru a oferi s\u0103pt\u0103m\u00e2nei un con\u021binut distinct cre\u0219tin, Biserica, totusi, a ales s\u0103 p\u0103streze forma evreiasc\u0103 de \u0219apte zile ritmice. Acest lucru nu ar trebui s\u0103 fie luat prea u\u0219or; at\u00e2ta timp c\u00e2t exista posibilitatea s\u0103 se adune \u00een mod regulat, \u00een conformitate cu tradi\u021bionalul ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal Roman de opt zile . . . La urma urmei, prin abrogarea Sabatului, Biserica a distrus, de asemenea, ra\u021biunea [motivul existen\u021bei] s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de \u0219apte zile a evreilor.<\/i><\/p>\n

P\u0103strarea ritmului de \u0219apte zile a fost, \u00een parte, rezultatul evident al ata\u0219amentului profund \u0219i incon\u0219tient al Bisericii fa\u021b\u0103 de iudaism, precum \u0219i o \u00eencercare pragmatic\u0103 de a evita o alienare a componentei evreie\u0219ti, \u00een mod inutil,care da semnifica\u021bie apartenen\u021bei sale. Totu\u0219i, o scurt\u0103 privire la numele zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00een majoritatea limbilor europene ar trebui s\u0103 ne reaminteasc\u0103 faptul c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na iudaic\u0103 nu este singurul context \u00een care ar trebui privit\u0103 evolu\u021bia ciclului ecleziastic de \u0219apte zile. Dup\u0103 cum vom vedea, convergen\u021ba celor dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni evreiasc\u0103 \u0219i astrologic\u0103 s-a f\u0103cut \u00een timpul c\u00e2nd cre\u0219tinismului era introdus \u00een Imperiul Roman, produc\u00e2nd ciclul de \u0219apte zile, care s-a raspandit \u00een cea mai mare parte a lumii civilizate.3<\/sup><\/i><\/p>\n

<\/i><\/p>\n

Cu alte cuvinte, spune Zerubavel, construc\u021bia s\u0103pt\u0103m\u00e2nii moderne a fost o alegere deliberat\u0103, nu o extindere automat\u0103 a timpului calculat anterior. Alte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni au fost respinse \u00een mod deliberat, \u00een timp ce o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de \u0219apte zile a fost aleas\u0103 \u00een mod deliberat pentru a emula s\u0103pt\u0103m\u00e2na evreiasc\u0103 de \u0219apte zile.<\/p>\n

C\u00e2nd oamenilor le sunt prezentate faptele istoriei: c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta modern\u0103 nu este Sabatul biblic, mul\u021bi indic\u0103 faptul c\u0103 o mul\u021bime de limbi se refer\u0103 la a \u0219aptea zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii ca la „Sabat”, mai degrab\u0103 dec\u00e2t folosind denumirea planetar\u0103 ini\u021bial\u0103 de Ziua lui Saturn. Zerubavel explic\u0103 \u0219i acest lucru. El spune:<\/p>\n

\u00cen timp ce Biserica Romano-Catolic\u0103<\/a> se ag\u0103\u021b\u0103 oficial de nomenclatura(sistemul de denumire) evreiasc\u0103 tradi\u021bional\u0103 a zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, denumirile planetare ale acestor zile au ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din secolul al doilea \u00een scrierile p\u0103rin\u021bilor<\/i> bisericii, \u0219i au fost popular folosite de cre\u0219tini cel pu\u021bin din anul 269 d.Hr. (Singura \u00eencercare cre\u0219tin\u0103 semnifictiv\u0103, organizat\u0103 pentru a restabili nomenclatorul ebraic original din zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii pare s\u0103 fi fost eliminarea oficial\u0103 a „denumirilor p\u0103g\u00e2ne” de c\u0103tre Prima Adunare General\u0103 din Pennsylvania, reprezent\u00e2nd \u00een mod evident spiritul Societ\u0103\u021bii Prietenilor, \u00eentre 1682 \u0219i 1706. De altfel, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi, quakerii \u00eenc\u0103 numesc \u0219colile lor de Duminic\u0103 „\u0218coli de Ziua \u00cent\u00e2i”). Dup\u0103 cum putem spune \u00een mod curios, din punct de vedere etimologic, c\u0103 nici o denumire planetar\u0103 a zilelor din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 nu poate fi g\u0103sit\u0103 fie \u00een limba greac\u0103, fie \u00een oricare dintre limbile slave, numai Biserica R\u0103s\u0103ritean\u0103 pare s\u0103 fi reu\u0219it s\u0103 suprime influen\u021ba considerabil\u0103 a astrologiei. Roma, evident, a avut mult mai pu\u021bin\u0103 reu\u0219it\u0103, deoarece numele planetare ale c\u00e2torva zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00een limbile englez\u0103, german\u0103, olandez\u0103, danez\u0103, norvegian\u0103, islandez\u0103, suedez\u0103, finlandez\u0103, Lapp, maghiar\u0103, albanez\u0103, Catalan\u0103, Spaniol\u0103, Breton\u0103, Gaelic\u0103, Galez\u0103 \u0219i Cornwall par s\u0103 indice asta. <\/i><\/p>\n

Din istoria etimologic\u0103 a limbajului reiese clar c\u0103 astrologia s-a r\u0103sp\u00e2ndit mai devreme \u00een Imperiul Roman \u0219i, probabil, mult mai rapid dec\u00e2t cre\u0219tinismul. Astfel, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al IV-lea, c\u00e2nd Biserica a dob\u00e2ndit \u00een cele din urm\u0103 control asupra Imperiului, era evident prea t\u00e2rziu pentru orice efort ecleziastic serios de a elimina complet asocia\u021biile astrologice din cele \u0219apte zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. . . . <\/i>chiar \u0219i \u00een inima Imperiului Roman, unde predomin\u0103 limbile derivate din limba latin\u0103, numai \u00een ceea ce prive\u0219te cele dou\u0103 zile „cheie” ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii Iudeo-Cre\u0219tine, \u0219i anume S\u00e2mb\u0103ta (Sabatul) \u0219i Duminica (Ziua Domnului ), Biserica a reu\u0219it s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 astrologia. Influen\u021ba astrologic\u0103 este evident\u0103 \u0219i mai pronun\u021bat\u0103 \u00een jurul Imperiului Roman, unde Cre\u0219tinismul nu a ajuns dec\u00e2t mult mai t\u00e2rziu.<\/i> Engleza, Olandeza, Bretona, Galeza \u0219i Cornwall, sunt singurele limbi europene care au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi numele planetare originale din toate cele \u0219apte zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, sunt vorbite \u00een zone care nu aveau influen\u021b\u0103 Cre\u0219tin\u0103 \u00een timpul primelor secole ale erei noastre, c\u00e2nd s\u0103pt\u0103m\u00e2na astrologic\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndea \u00een \u00eentregul Imperiu. <\/i>Nici nu au cuvinte derivate din limba Greac\u0103 sau Latin\u0103, limbile cel mai str\u00e2ns asociate cu Biserica. Acest lucru este, de altfel, valabil \u0219i pentru toate celelalte limbi care au p\u0103strat denumirile planetare ale cel pu\u021bin uneia din cele dou\u0103 zile „cheie” ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii Iudeo-Cre\u0219tine – German\u0103, Galic\u0103, Danez\u0103, Norvegian\u0103, Islandez\u0103, Suedez\u0103, Finlandez\u0103, Maghiar\u0103 \u0219i Albanez\u0103.4<\/sup><\/p>\n

Acesta este motivul pentru care multe limbi au \u00eenlocuit vechea „S\u00e2mb\u0103t\u0103” cu „Sabatul” \u0219i „Duminica” original\u0103 cu „Ziua Domnului”.<\/p>\n

Un sondaj arat\u0103 c\u0103 \u00een cel pu\u021bin \u0219aizeci \u0219i cinci de limbi, zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii sunt numite dup\u0103 cei \u0219apte zei planetari ai p\u0103g\u00e2nismului vechi – Soare, Lun\u0103, Marte, Mercur, Jupiter, Venus \u0219i Saturn. Iar practica numirii zilelor dup\u0103 aceste zeit\u0103\u021bi p\u0103g\u00e2ne este acum cea mai general\u0103 \u00een acele \u021binuturi \u00een care practicarea religiei cre\u0219tine este dominant\u0103.<\/i><\/p>\n

<\/i><\/p>\n\n\n\n
\n

<\/strong><\/i><\/p>\n

<\/strong><\/i><\/p>\n

\u201eRug\u0103ciunea pentru planete \u00een zilele lor a fost o parte din cultul corpurilor cere\u0219ti.\u201c<\/i><\/p>\n

Robert L. Odom, Sunday in Roman Paganism, <\/em>p. 158.<\/i><\/p>\n

<\/em><\/i><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

<\/i><\/p>\n

Ar fi absurd, totu\u0219i, s\u0103 presupunem c\u0103 dedicarea zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii corpurilor cere\u0219ti este de origine ebraic\u0103 sau cre\u0219tin\u0103. Sfintele Scripturi arat\u0103 c\u0103 evreii vechi \u0219i primii cre\u0219tini au desemnat zilele prin numere, a \u0219asea \u0219i a \u0219aptea fiind numite \u0219i „Preg\u0103tirea” \u0219i, respectiv, „Sabatul”.<\/i><\/p>\n

<\/i><\/p>\n

Dic\u021bionarele, enciclopediile \u0219i alte surse de informa\u021bii generale sunt practic unanime \u00een atribuirea denumirilor calendarului zilelor unei surse p\u0103g\u00e2ne.5<\/sup><\/i><\/i><\/p>\n

<\/i><\/p>\n

Din nou, a\u0219a cum s-a afirmat anterior: s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 nu a fost extras\u0103 din s\u0103pt\u0103m\u00e2na biblic\u0103. A venit de la p\u0103g\u00e2nism. Biserica a \u00eencercat s\u0103 ascund\u0103 acest fapt prin schimbarea denumirilor zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u0219i, \u00een acest caz, au reu\u0219it doar par\u021bial.<\/p>\n

Originea S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Planetare<\/b><\/h3>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 are aceea\u0219i lungime ca s\u0103pt\u0103m\u00e2na biblic\u0103. Dar, dup\u0103 cum s-a men\u021bionat, numele zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, precum \u0219i ciclurile s\u0103pt\u0103m\u00e2nii nu vin din Scriptur\u0103. Dup\u0103 cum a spus Zerubavel mai devreme, „Biserica a ales totu\u0219i s\u0103-\u0219i p\u0103streze forma ritmic\u0103 evreiasc\u0103 de \u0219apte zile. Acest lucru nu ar trebui luat prea u\u0219or; la fel de bine ar fi putut alege s\u0103 se adune \u00een mod regulat \u00een conformitate cu ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal tradi\u021bional roman de opt zile „. Mai mult se va vorbi despre acest punct mai t\u00e2rziu, dar deocamdat\u0103 este suficient s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 nu era o prelungire natural\u0103 a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii biblice. Mai degrab\u0103, a fost extras\u0103 din p\u0103g\u00e2nism \u0219i au ales \u00een mod deliberat s\u0103 imite lungimea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii biblice din care nu a fost extras\u0103.<\/p>\n

<\/i><\/p>\n\n\n\n\n
\"A<\/td>\n<\/tr>\n
<\/font><\/strong><\/p>\n

<\/span><\/font><\/strong><\/p>\n

Un calendar pe lemn g\u0103sit \u00een B\u0103ile lui Titus din Roma.<\/strong><\/font><\/p>\n

<\/font><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 are o istorie proprie, independent\u0103 de Scriptur\u0103. C\u00e2nd s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 a fost introdus\u0103 pentru prima dat\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103 fie acceptat\u0103 \u00een Calendarul Iulian, noua s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de \u0219apte zile \u00eencepea S\u00e2mb\u0103ta! Nota\u021bi, de exemplu, acest calendar „stick” g\u0103sit \u00een B\u0103ile lui Tit, construit la Roma \u00een anul 81. \u00cen partea de sus sunt cei \u0219apte zei planetari, \u00een ordinea zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Primul zeu ar\u0103tat este Saturn. El de\u021bine o coas\u0103, deoarece el a fost considerat \u201ezeu al recoltei.\u201c<\/p>\n

Urm\u0103torul zeu \u00een linie, \u00een a doua zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, este Sol sau zeul soarelui, \u00eencoronat cu raze de lumin\u0103. A treia zi o are pe zeita lunii, Luna, \u00eencoronat\u0103 de luna crescent\u0103. Ceilal\u021bi zei urmeaz\u0103 \u00een ordine: Marte, zeul r\u0103zboiului, purt\u00e2nd o casc\u0103; Mercur, purt\u00e2nd casca \u00eenaripat\u0103 \u0219i \u021bin\u00e2nd un caduceu; Jupiter, ag\u0103\u021b\u00e2ndu-\u0219i pachetul obi\u0219nuit de fulgere; \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, ultima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii o are pe zei\u021ba iubirii, Venus.<\/p>\n

Acest lucru stabile\u0219te \u00een mod clar c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 nu ar fi putut fi extras\u0103 din Scriptur\u0103, deoarece, \u00een momentul \u00een care a \u00eenceput s\u0103 fie folosit\u0103 \u00een calendarul Iulian, \u00eencepea \u00een Ziua lui Saturn \u0219i se \u00eencheia \u00een Ziua lui Venus, Vineri. Abia mai t\u00e2rziu a fost standardizat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na, ca s\u0103 \u00eenceap\u0103 Duminica \u0219i s\u0103 se \u00eencheie S\u00e2mb\u0103ta.<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na Timpurie a lui Iulian<\/b><\/h3>\n

<\/b><\/p>\n

Calendarul Iulian era o inven\u021bie destul de recent\u0103 \u00een timpul c\u00e2nd M\u00e2ntuitorul a umblat pe p\u0103m\u00e2nt. Romanii au folosit ini\u021bial calendarul Republicii Romane, care era, la fel ca \u0219i calendarul Ebraic, luni-solar.<\/p>\n

<\/i><\/p>\n

Calendarul Republicii romane s-a bazat pe fazele Lunii. Preo\u021bi Romani p\u0103g\u00e2ni, numi\u021bi pontifi, au fost responsabili pentru reglementarea calendarului . . . .<\/p>\n

\u00cen timpul lui Iulius Cezar, lunile nu au fost complet aliniate cu anotimpurile. Julius Cezar \u0219i-a exercitat dreptul ca pontifex maximus (marele preot) \u0219i a reformat ceea ce a devenit un calendar greoi \u0219i inexact.6<\/sup><\/p>\n

Julius Cezar l-a invitat pe Sosigenes, un astronom al Alexandriei, s\u0103 vin\u0103 cu un nou mod de a calcula timpul.<\/p>\n

Sosigenes a decis c\u0103 singurul pas practic era abandonarea total\u0103 a calendarului lunar. Lunile trebuie s\u0103 fie aranjate pe o baz\u0103 sezonier\u0103, iar un an tropical (solar) a fost folosit, ca \u00een calendarul Egiptean . . . Marea dificultate cu care se confrunt\u0103 orice reformator de [calendar] a fost c\u0103 nu p\u0103rea s\u0103 existe nicio modalitate de a face o schimbare care s\u0103 permit\u0103 \u00een continuare lunilor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een pas cu fazele Lunii \u0219i anul cu anotimpurile. A fost necesar s\u0103 se fac\u0103 o pauz\u0103 fundamental\u0103 cu luarea \u00een considerare a tradi\u021biei pentru a elabora un calendar sezonier eficient7<\/sup><\/p>\n\n\n\n\n
\"Julius<\/strong><\/font><\/td>\n<\/tr>\n
<\/font><\/strong><\/p>\n

<\/span><\/font><\/strong><\/p>\n

Calendarul Iulian p\u0103g\u00e2n, solar, numit dup\u0103 cel ce a fost responsabil pentru anularea calendarului lunar al Republicii Romane.<\/strong><\/font><\/p>\n

<\/font><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Noul calendar a fost numit calendarul \u201eIulian\u201cdup\u0103 Iulius Cezar. In 45 \u00ee.e.n., au fost ad\u0103ugate un num\u0103r de 90 de zile la calendar pentru a aduce lunile \u00eenapoi \u00een aliniere corect\u0103 cu anotimpurile. Dar chiar aici este un fapt important, asupra c\u0103ruia majoritatea oamenilor sunt ignoran\u021bi. Noul calendar Iulian avea un ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu. . . dar s\u0103pt\u0103m\u00e2nile aveau fiecare opt zile! „Calendarele timpurii ale lui Iulian nu au fost construite \u00een gril\u0103, a\u0219a cum sunt calendarele moderne, dar datele au fost enumerate \u00een coloane, cu zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii desemnate prin litere de la A p\u00e2n\u0103 la H.” 8<\/sup><\/p>\n

Acesta este un fapt u\u0219or de stabilit de istorie \u0219i arheologie. De fapt, fiecare dintre calendarele timpurii Iuliene, numite fasti, \u00eenc\u0103 \u00een existen\u021b\u0103, arat\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de opt zile. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, toate acestea dateaz\u0103 din perioada lui Augustus Cezar p\u00e2n\u0103 la Tiberius Cezar, sau de la 32 \u00ee.e.n. la 37 e.n. Aceasta cuprinde o perioad\u0103 mai lung\u0103 dec\u00e2t via\u021ba lui Yahushua pe p\u0103m\u00e2nt. S\u0103pt\u0103m\u00e2na de opt zile a calendarului Iulian a fost folosit\u0103 de Romani \u00een timpul vie\u021bii lui Yahushua. A\u0219a o foloseau legiunile Romane sta\u021bionate \u00een Palestina. Ceea ce ne conduce la un punct interesant: au existat dou\u0103 calendare cunoscute Evreilor \u00een vremea lui Yahushua:<\/p>\n

    \n
  1. Calendarul solar al cuceritorilor Romani cu ciclul saptamanal de opt zile continuu; sau,<\/li>\n
  2. Calendarul luni-solar al Crea\u021biei, restabilit la Exod, cu saptamana de sapte zile, care a reluat fiecare zi de Luna Noua.<\/a><\/li>\n<\/ol>\n

    Care calendar crezi tu c\u0103 ar fi folosit Evreii? Este interesant de observat c\u0103 majoritatea Manuscriselor de la Marea Moart\u0103 con\u021bin pu\u021bin mai mult dec\u00e2t \u00eencerc\u0103ri de a corela dou\u0103 metode diferite de p\u0103strare a timpului. Numai acest lucru dezv\u0103luie c\u0103 \u00een acea vreme au existat cel pu\u021bin dou\u0103 calendare diferite \u00een Palestina. De asemenea, ofer\u0103 dovezi circumstan\u021biale c\u0103 Evreii foloseau un calendar diferit de cel folosit de conduc\u0103torii lor Romani.<\/p>\n

    \"\u0218TIRI<\/p>\n

    Aceste fragmente de piatr\u0103 dintr-un calendar Iulian timpuriu arat\u0103 lunile din August p\u00e2n\u0103 \u00een Decembrie. Literele A p\u00e2n\u0103 la H desemnau zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Acest lucru poate fi v\u0103zut \u00een mod clar pe fragmentele de piatr\u0103, dovedind lungimea de opt zile a calendarului timpuriu Iulian.<\/span><\/p>\n

    Calendarul Iulian a fost at\u00e2t p\u0103g\u00e2n, c\u00e2t \u0219i solar. Calendarul Gregorian folosit ast\u0103zi este, de asemenea, at\u00e2t p\u0103g\u00e2n, c\u00e2t \u0219i solar. Este aproape identic cu calendarul p\u0103g\u00e2n, solar Iulian \u0219i nu are practic nici o asem\u0103nare cu calendarul Biblic luni-solar al lui Yahuwah.<\/p>\n

    Inscrip\u021bii funerare<\/b><\/h3>\n

    Inscrip\u021biile sculptate de Cre\u0219tini pe morminte ofer\u0103 dovezi arheologice suplimentare care dovedesc, c\u0103 primii Cre\u0219tini aveau cuno\u0219tin\u021be at\u00e2t despre calendarul Iulian, c\u00e2t \u0219i despre calendarul Biblic \u0219i despre diferen\u021ba dintre ciclurile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale ale celor dou\u0103 calendare. Astfel, nu este nerezonabil s\u0103 se deduc\u0103 faptul c\u0103 au ales s\u0103 se \u00eenchine \u00een calendarul Biblic, chiar dac\u0103 au desf\u0103\u0219urat o afacere \u00een calendarul secular, Iulian. \u00cen Inscriptiones Latin\u00e6 Christian\u00e6 Veteres, Ernst Diehl \u00eenregistreaz\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie funerar\u0103 din 269 e.n.:<\/p>\n

    \u00cen consulatul lui Claudius \u0219i Paternus, pe Nones Noiembrie, \u00een ziua lui Venus, \u0219i \u00een ziua a 24-a lunii lunar, Leuces a plasat [acest memorial] pentru fiica ei foarte drag\u0103 Severa, \u0219i Duhului T\u0103u cel Sf\u00e2nt<\/a>. A murit [la v\u00e2rsta] de 55 de ani, 11 luni [\u0219i] 10 zile.9<\/sup><\/p>\n

    Aceasta este una dintre cele mai vechi inscrip\u021bii Cre\u0219tine funerare datate, care se g\u0103se\u0219te \u00een Roma \u0219i este fascinant\u0103 pentru c\u0103 ofer\u0103 dou\u0103 date diferite! „Nones” Noiembrie se refer\u0103 la 5 Noiembrie. \u00cen acel an, aceasta a c\u0103zut \u00een „ziua lui Venus” sau Vineri. \u00cen aceast\u0103 luna\u021bie special\u0103, aceasta a corespuns celei de-a 24-a zi a lunii lunar, care ar fi fost \u201eZiua A Doua\u201c pe s\u0103pt\u0103m\u00e2na Biblic\u0103.<\/p>\n

    Acest lucru este extrem de important, deoarece \u00een cazul \u00een care \u201eZiua A Doua\u201c, \u00een care luna\u021bia a c\u0103zut Vineri, ziua a \u0219aptea -\u0219i Sabatul- a coincis cu p\u0103g\u00e2nul Miercuri sau \u201eziua lui Mercur\u201c!<\/p>\n

    Recunoa\u0219terea \u00cenv\u0103\u021b\u0103torilor Evrei<\/b><\/h3>\n

    De prea mult timp, din cauza faptului c\u0103 Evreii se \u00eenchin\u0103 S\u00e2mb\u0103ta, Sabatul a fost folosit pentru a „dovedi” c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul Biblic. Dar nu este altceva dec\u00e2t un ra\u021bionament \u00een cerc: Evreii se \u00eenchin\u0103 \u00een Sabat. De aceea, S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul, pentru c\u0103 Evreii se \u00eenchin\u0103 atunci.<\/p>\n

    Adev\u0103rul este c\u0103, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 Evrei sunt con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta nu este Sabatul original al Scripturii. Urm\u0103toarele citate sunt ale oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 evrei, cu toate sublinierile.<\/p>\n

    \u00centr-o scrisoare adresat\u0103 dr. L.E. Froom, din 20 februarie 1939, [Rabbi Louis] Finklestein [din Seminarul Teologic Evreiesc al Americii] a recunoscut cu u\u0219urin\u021b\u0103: „Calendarul actual al evreilor a fost stabilit \u00een secolul al IV-lea.” Maimonides \u0219i mul\u021bi al\u021bi cronologi Evrei sunt de acord c\u0103 calendarul evreiesc modern se bazeaz\u0103 pe „mi\u0219c\u0103rile medii ale soarelui \u0219i ale lunii, calendarul adev\u0103rat fiind l\u0103sat la o parte”. 10,11<\/sup><\/p>\n\n\n\n\n
    \"Maimonides<\/strong><\/font><\/td>\n<\/tr>\n
    <\/font><\/strong><\/p>\n

    <\/span><\/font><\/strong><\/p>\n

    Maimonides (1135-1204), rabin, filozof \u0219i medic.<\/strong><\/font><\/p>\n

    <\/font><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    Luna Noua \u00eenc\u0103,mai este, la fel cum Sabatul la \u00eenceput, a fost dependent de ciclul lunar. . . Ini\u021bial, Luna Nou\u0103 a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een acela\u0219i mod ca Sabatul; treptat a devenit mai pu\u021bin important\u0103, \u00een timp ce Sabatul a devenit din ce \u00een ce mai mult o zi de religie \u0219i omenie, de medita\u021bie \u0219i instruire religioas\u0103, de pace \u0219i de \u00eenc\u00e2ntare a sufletului.12<\/sup><\/p>\n

    Odat\u0103 cu dezvoltarea importan\u021bei Sabatul ca o zi de consacrare \u0219i accentul pus pe num\u0103rul semnificativ \u0219apte, s\u0103pt\u0103m\u00e2na a devenit tot mai disociat\u0103 de leg\u0103tura sa lunar\u0103 . . . . 13<\/sup><\/p>\n

    Lunile anului erau lunare \u0219i \u00eencepeau cu luna nou\u0103 (hodesh, care \u00eensemna „luna”). \u00cen timpul erei Regilor, luna nou\u0103 a fost observat\u0103 de un festival de dou\u0103 zile (I Samuel 20:24 -47.) 14<\/sup><\/p>\n

    Observa\u021bi \u00een citatul de mai sus c\u0103 Rabinul Finklestein a recunoscut \u00een mod deschis c\u0103 actualul calendar Evreiesc este diferit de cel folosit \u00eenainte de secolul al IV-lea, iar Maimonide a mers mai departe spun\u00e2nd c\u0103 originalul a fost „l\u0103sat deoparte”.<\/p>\n

    Acest lucru se datoreaz\u0103 persecu\u021biei extreme de sub conducerea bisericii timpurii Cre\u0219tine (Romano-Catolic\u0103) odat\u0103 ce a c\u00e2\u0219tigat puterea \u00een secolul al IV-lea. Din nou, evreii sunt foarte deschi\u0219i cu privire la aceste fapte din istorie, recunosc\u00e2nd cu u\u0219urin\u021b\u0103 c\u0103 au schimbat calendarul sub presiunea extrem\u0103 a persecu\u0163ie.<\/p>\n

    „Sub domnia lui Constantin (337-362), persecutarea evreilor a atins un nivel at\u00e2t de \u00eenalt \u00eenc\u00e2t . . . calculul calendarului [a fost] interzis sub amenin\u021barea pedepsei severe.\u201c15<\/sup><\/p>\n

    Declararea noii luni calendaristice prin observarea lunii noi, \u0219i noul an la sosirea prim\u0103verii, se putea face numai de c\u0103tre Sinedriu. \u00cen timpul lui Hillel al II-lea (ultimul pre\u0219edinte al Sinedriului), romanii au interzis aceast\u0103 practic\u0103. Prin urmare, Hillel II a fost for\u021bat s\u0103-\u0219i instituie calendarul fix, ceea ce a permis Sinedriului aprobarea prealabil\u0103 a calendarului tuturor anilor viitori.16<\/sup><\/p>\n

    (Pentru mai multe informa\u021bii citi\u021bi „Constantin I & Hillel II: Doi B\u0103rba\u021bi Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume<\/a>„).<\/p>\n

    Recunoa\u0219terea \u00cenv\u0103\u021b\u0103torilor Catolici<\/b><\/h3>\n\n\n\n\n
    \"Council<\/strong><\/font><\/td>\n<\/tr>\n
    <\/font><\/strong><\/p>\n

    <\/span><\/font><\/strong><\/p>\n

    Conciliul de la Niceea este \u00eenc\u0103 considerat unul dintre cele mai influente concilii ale bisericii care a avut loc vreodat\u0103.<\/strong><\/font><\/p>\n

    <\/font><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    \u00cen mod interesant, cercet\u0103torii romano-catolici sunt, de asemenea, foarte grei de cap \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 sunt responsabili de schimbarea calendarului care a influen\u021bat ziua de \u00eenchinare a cre\u0219tinismului. Acest lucru a avut loc la Consiliul de la Niceea \u0219i este rezumat cel mai bine de Heinrich Graetz \u00een montumentala Istorie a Evreilor, publicat\u0103 de Societatea de Publica\u021bii Evreie\u0219ti din America \u00een 1893!<\/p>\n

    Apoi, lumea a asistat la spectacolul ad-hoc al primei convoc\u0103ri generale de la Niceea, format\u0103 din mai multe sute de episcopi \u0219i preo\u021bi, cu \u00eemp\u0103ratul \u00een fruntea lor. Cre\u0219tinismul s-a g\u00e2ndit s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 triumful s\u0103u, dar a reu\u0219it doar s\u0103-\u0219i tr\u0103deze sl\u0103biciunea \u0219i dezbinarea intern\u0103. C\u0103ci, cu prilejul acestui fapt, \u00een prima sa apari\u021bie oficial\u0103, \u00een toat\u0103 splendoarea plin\u0103t\u0103\u021bii sale de putere spiritual\u0103 \u0219i temporal\u0103, nu a r\u0103mas nici urm\u0103 din caracterul s\u0103u original. . . La Conciliul de la Niceea a fost rupt ultimul fir care lega cre\u0219tinismul-ml\u0103di\u021ba de port-altoiul str\u0103mo\u0219esc. Festivalul de Pa\u0219ti era s\u0103rb\u0103torit p\u00e2n\u0103 acum, \u00een cea mai mare parte, \u00een acela\u0219i timp cu Pa\u0219tele evreiesc \u0219i cu zilele de celebrare, calculate \u0219i fixate de Sinedrion-ul(Sinedriul) din Iudea; dar, \u00een viitor, respectarea lui trebuia f\u0103cut\u0103 complet independent de calendarul evreiesc, „C\u0103ci este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, nepotrivit, s\u0103 urm\u0103m obiceiurile evreilor \u00een aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a festivalurilor. De acum \u00eenainte, s\u0103 nu avem nimic \u00een comun cu acest popor dezgust\u0103tor; M\u00e2ntuitorul nostru ne-a ar\u0103tat o alt\u0103 cale. Ar fi cu adev\u0103rat absurd dac\u0103 Evreii ar fi putut s\u0103 se laude c\u0103 nu suntem \u00een pozi\u021bia de a s\u0103rb\u0103tori Pa\u0219tele f\u0103r\u0103 ajutorul regulilor lor (calcule). „Aceste remarci sunt atribuite \u00cemp\u0103ratului Constantin. . . [\u0219i au devenit] principiul c\u0103l\u0103uzitor al Bisericii care trebuia acum s\u0103 decid\u0103 soarta evreilor.17<\/sup><\/p>\n

    Nu poate exista nici o \u00eendoial\u0103 c\u0103 ac\u021biunile episcopilor romano-catolici din cadrul Consiliului de la Niceea au fost direct responsabile de schimbarea bisericeasc\u0103 a calendarului folosit pentru \u00eenchinare at\u00e2t de evrei, c\u00e2t \u0219i de cre\u0219tinii apostolici. Dup\u0103 cum cronologistul, David Sidersky a explicat, \u201eNu mai era posibil sub Constantin s\u0103 se aplice vechiul calendar.\u201c18<\/sup><\/p>\n

    \u00cen anii urm\u0103tori, evreii au trecut prin „sabie \u0219i foc”. \u00cemp\u0103ra\u021bii cre\u0219tini [Romani papali] au interzis calculul evreiesc al calendarului \u0219i nu au permis anun\u021barea zilelor de s\u0103rb\u0103toare. Graetz spune: „Comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti [\u0219i apostolice cre\u0219tine] au r\u0103mas \u00een total\u0103 confuzie cu privire la cele mai importante decizii religioase: \u00een ceea ce prive\u0219te festivalurile lor”. Urmarea imediat\u0103 a fost fixarea \u0219i calcularea calendarului ebraic de c\u0103tre Hillel II.19<\/sup><\/p>\n

    Deciziile de la Nicea „au distrus Templul Legii \u00een Iudeea” \u0219i vechea reglementare a lui Moise pentru armonizarea cursului lunii cu cel al soarelui, care a fost \u00eenlocuit, \u00een cele din urm\u0103, cu calcule care implic\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103, dup\u0103 care cea mai apropiata lun\u0103 plin\u0103 a fost aleas\u0103 s\u0103 fie luna pascal\u0103. Din acest punct echinoc\u021bial, biserica [Catolic\u0103] \u0219i-a construit calendarul ecleziastic \u0219i s\u0103rb\u0103toarea sa de Pa\u0219ti. Este u\u0219or s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare semnifica\u021bia real\u0103 a Consiliului Nicea \u0219i a influen\u021bei sale asupra sistemului calendaristic evreiesc,c\u0103ci,de\u0219i, biserica a dorit s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de calculul evreiesc \u0219i s\u0103 adopte o s\u0103rb\u0103toare mobil\u0103, \u00een cele din urm\u0103 s-a dovedit c\u0103 at\u00e2t festivalurile evreie\u0219ti c\u00e2t \u0219i cele romano-catolice au ajuns s\u0103 fie calculate din acela\u0219i punct de timp – . . . echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103-vernal.20<\/sup><\/p>\n\n\n\n
    \n

    „Pentru a concilia P\u0103g\u00e2nii cu Cre\u0219tinismul nominal, Roma, urm\u0103rindu-\u0219i politica obi\u0219nuit\u0103, a luat m\u0103suri ca s\u0103 aduc\u0103 laolalt\u0103 festivit\u0103\u021bile cre\u0219tine \u0219i pe cele p\u0103g\u00e2ne \u0219i, printr-o ajustare complicat\u0103, dar abil\u0103 a calendarului, f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 o problem\u0103 dificil\u0103, \u00een general, face ca p\u0103g\u00e2nismul \u0219i cre\u0219tinismul – acum mult scufundat \u00een idolatrie. . . s\u0103 dea m\u00e2na.<\/p>\n

    Alexander Hyslop, The Two Babylons, <\/em>p. <\/em>105, emphasis supplied.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    Savan\u021bii catolici \u0219tiu acest lucru. De aceea, Revizuirea Catolic\u0103 Trimestrial\u0103 American\u0103 a putut publica o declara\u021bie precum: „Duminica … este pur \u0219i simplu o crea\u021bie a Bisericii Catolice”. 21<\/sup> Sau, dup\u0103 cum a fost publicat\u0103 \u00een Revista Ecclesiastic\u0103: „Ei [protestan\u021bii] consider\u0103 c\u0103 e datoria lor s\u0103 \u021bin\u0103 Duminica sf\u00e2nt\u0103. De ce? Deoarece Biserica Catolic\u0103 le spune s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Ei nu au alt motiv . . . Respectarea Duminicii devine astfel o lege bisericeasc\u0103 complet diferit\u0103 de legea divin\u0103 a respect\u0103rii Sabatului . . . Autorul legii Duminicale . . . este Biserica Catolic\u0103.”22<\/sup><\/p>\n

    Acest lucru este important, deoarece dovede\u0219te c\u0103 Duminica nu este ziua \u00eenvierii lui Yahushua. In timp ce Sabatarienii de S\u00e2mb\u0103t\u0103 au insistat mult\u0103 vreme c\u0103 porunca a patra este \u00eenc\u0103 obligatorie \u0219i c\u0103 are importan\u021b\u0103 pentru Yahuwah \u00een ce zi se \u00eenchin\u0103, majoritatea p\u0103zitorilor de Duminic\u0103 resping aceste afirma\u021bii insist\u00e2nd: „M\u0103 \u00eenchin \u00een toate zilele”.<\/p>\n

    Acesta este un argument bazat pe ignoran\u021b\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, a patra porunc\u0103 nu spune doar s\u0103 te \u00eenchini \u00een ziua a \u0219aptea. Spune, de asemenea, c\u0103 \u00een timp ce nu se va face nici o lucrare \u00een a \u0219aptea zi, munca ar trebui s\u0103 se fac\u0103 \u00een celelalte \u0219ase zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. \u00cen plus, motivul care se d\u0103 tradi\u021bional pentru \u00eenchinarea de Duminic\u0103 se bazeaz\u0103 pe argumentul c\u0103 Duminica este ziua \u00eenvierii lui Yahushua. Cu toate acestea, dup\u0103 cum am v\u0103zut, Duminica nu a existat \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na de opt zile a calendarului Iulian timpuriu. Prin urmare, M\u00e2ntuitorul nu putea s\u0103 se fi ridicat \u00een acea zi. Duminica nu are nici o baz\u0103 pentru \u00eenchinare, deoarece este o tradi\u021bie a Bisericii Romano-Catolice, a\u0219a cum au sus\u021binut-o \u00eentotdeauna.<\/p>\n\n\n\n\n
    \"Catholic<\/strong><\/font><\/td>\n<\/tr>\n
    <\/font><\/strong><\/p>\n

    <\/span><\/font><\/strong><\/p>\n

    Autorul catolic \u0219i prezentator radio, Patrick Madrid.<\/strong><\/font><\/p>\n

    <\/font><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    Chiar \u0219i cercet\u0103torii catolici moderni \u0219tiu datorit\u0103 unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Patrick Madrid este un autor american, romano-catolic, apologet, \u0219i prezentator la radio. Pe 5 ianuarie 2006, Madrid se afla pe EWTN, Re\u021beaua Global\u0103 de Radiodifuziune Catolic\u0103. La „Open Line”, \u00eentr-un apel \u00een direct la radio, un ascult\u0103tor a pus o \u00eentrebare. Cumnatul ascult\u0103torului \u00eei spusese c\u0103 Biserica Catolic\u0103 a schimbat Sabatul de la S\u00e2mb\u0103t\u0103 la Duminic\u0103. R\u0103spunsul lui Madrid, oferind \u00een acela\u0219i timp o „retoric\u0103” catolic\u0103 pentru a justifica faptul c\u0103 nu se mai \u00eenchin\u0103 Sabatului biblic, arat\u0103 c\u0103 este con\u0219tient de dovezile istoriei \u0219i ale Scripturii. El a declarat:<\/p>\n

    Ceea ce cumnatul t\u0103u nu poate \u00een\u021belege este c\u0103 Biserica Catolic\u0103 nu a schimbat acea porunc\u0103 a [Sabatului]. Biserica Catolic\u0103 respect\u0103 porunca de a p\u0103stra sfin\u021birea Sabatului, dar o face \u00een Ziua Domnului, iar primii cre\u0219tini au transferat respectarea poruncii de la S\u00e2mb\u0103t\u0103 la Duminic\u0103.<\/p>\n

    \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 a existat o ruptur\u0103 clar\u0103 \u00eentre cerin\u021bele Vechiului Testament: ritualurile \u0219i leg\u0103m\u00e2ntul Mozaic cereau odat\u0103 cu venerarea Sabatului \u0219i sacrificii de animale, \u0219i un anumit tip de lucru. Iar ei au vrut s\u0103 arate c\u0103 Cre\u0219tinismul era distinct de Iudaism. Provenea din Iudaism, dar era distinct de el. . . . S\u0103rb\u0103torirea mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii Domnului \u00een ziua \u00een care a \u00eenviat din mor\u021bi a p\u0103rut a fi cea mai potrivit\u0103.<\/p>\n

    Cel\u0103lalt lucru pe care trebuie s\u0103-l amintim este calendarul pe care \u00eel urm\u0103m, inclusiv Adventi\u0219tii de ziua a \u0218aptea, nu este doar un calendar creat de Biserica Catolic\u0103, ci \u0219i un calendar care se bazeaz\u0103 pe anul solar, nu anul lunar. Iar calendarul evreiesc care a fost observat \u00een timpul lui Hristos urm\u0103rea un calendar lunar, care este cu c\u00e2teva zile mai scurt dec\u00e2t calendarul solar.<\/p>\n

    Deci marea ironie este c\u0103 \u0219i Adventi\u0219tii de ziua a \u0218aptea nu se \u00eenchin\u0103 exact \u00een aceea\u0219i zi de Sabat ca evreii din vremea lui Hristos, pentru c\u0103 exist\u0103,acum, c\u00e2teva zile libere care au fost scoase [din] calendarul lunar..23<\/sup><\/p>\n

    \u00centregul subiect este mult mai vast dec\u00e2t doar S\u00e2mb\u0103ta fa\u021b\u0103 de Duminic\u0103. Avem de-a face cu un \u00eentreg sistem de \u00eenchinare fals\u0103: \u00eenchinarea p\u0103g\u00e2n\u0103 \/ papal\u0103 solar\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eenchinarea curat\u0103, biblic\u0103 a Celui Atotputernic.<\/p>\n

    C\u00e2nd am expus faptele istorice ale calendarului timpuriu, prietenului meu pastor Adventist de Ziua a \u0218aptea, a t\u0103cut un moment lung. \u00cen cele din urm\u0103, el a spus: \u201eAi dreptate. Dar tot ceea ce cere Dumnezeu este s\u0103 p\u0103str\u0103m sf\u00e2nt\u0103, ziua a \u0219aptea a oric\u0103rui calendar pe care societatea \u00eel folose\u0219te „.<\/p>\n

    Am fost uimit. O astfel de afirma\u021bie contrazice \u00een mod clar orice declara\u021bie pe care a f\u0103cut-o vreodat\u0103 cu privire la faptul c\u0103 Tat\u0103l ne a\u0219teapt\u0103 s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m \u00eentr-o zi precis\u0103 \u0219i specific\u0103.<\/p>\n

    Pierdut \u00een Scriptur\u0103<\/b><\/b><\/h2>\n

    Exist\u0103 o gre\u0219eal\u0103 pe care aproape toat\u0103 lumea o face atunci c\u00e2nd cite\u0219te Biblia. Este una foarte comun\u0103 \u0219i foarte u\u0219or de \u00een\u021beles. Adic\u0103, atunci c\u00e2nd oamenii citesc Biblia, ei poart\u0103 un set specific de „ochelari” ideologici. Ace\u0219ti ochelari sunt crea\u021bi de mediile lor culturale \u0219i educa\u021bionale individuale \u0219i formeaz\u0103 modul \u00een care interpreteaz\u0103 ceea ce citesc.<\/p>\n\n\n\n\n
    \"preacher<\/strong><\/font><\/td>\n<\/tr>\n
    <\/font><\/strong><\/p>\n

    <\/span><\/font><\/strong><\/p>\n

    Cre\u0219tinii se \u00eenchin\u0103 S\u00e2mb\u0103ta sau Duminica, deoarece ei \u00ee\u0219i asum\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na a\u0219a cum este ast\u0103zi, ca pedal\u00e2nd \u00een mod continuu \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere de la ziua lui Yahushua.<\/strong><\/font><\/p>\n

    <\/font><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    Nic\u0103ieri nu este acest lucru v\u0103zut mai clar dec\u00e2t \u00een subiectul Sabatului. \u00centreaga lume a fost unit\u0103 \u00een utilizarea calendarul Gregorian papal \u00eencep\u00e2nd cu anul 1940. De aceea, este normal ca atunci c\u00e2nd oamenii citesc despre Sabat \u00een Scriptur\u0103, s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 se refer\u0103 la a \u0219aptea zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii moderne: la S\u00e2mb\u0103t\u0103. Aceast\u0103 presupunere, totu\u0219i, este gre\u0219it\u0103.<\/p>\n

    Cea mai mare diferen\u021b\u0103 \u00eentre calendarul Biblic \u0219i calendarul modern, se reg\u0103se\u0219te \u00een ciclurile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale ale fiec\u0103rei metode de p\u0103strare a timpului. Dup\u0103 cum am men\u021bionat anterior, calendarul modern are un ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een fiecare lun\u0103 \u00eencepe pe o alt\u0103 zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Nu la fel este cu calendarul biblic. Ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal pe calendarul lui Yah re\u00eencepe cu fiecare lun\u0103 nou\u0103. Dar, mai mult, calendarul modern, fiind fondat pe soare, nu are leg\u0103tur\u0103 \u00eentre s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i nici vre un model \u00een natur\u0103. \u00cen schimb, ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal al calendarului lui Yahuwah este legat \u00een mod irevocabil de fazele lunii.<\/p>\n

    Nu exist\u0103 niciun text \u00een Scriptur\u0103 care s\u0103 explice cum func\u021biona calendarul biblic dintr-un motiv foarte simplu: era o cunoa\u0219tere asumat\u0103.. Toat\u0103 lumea a folosit calendarul respectiv. Nu a fost nevoie s\u0103 se precizeze cum a func\u021bionat calendarul fa\u021b\u0103 de ast\u0103zi. Nu este necesar s\u0103 se explice cum func\u021bioneaz\u0103 calendarul gregorian, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea \u0219tie. Cu toate acestea, indicii exist\u0103 \u0219i sunt din bel\u0219ug \u00eempr\u0103\u0219tiate \u00een \u00eentreaga Biblie. Atunci c\u00e2nd se aplic\u0103 principiul biblic, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 peste \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, r\u00e2nd dup\u0103 r\u00e2nd, aici pu\u021bin acolo pu\u021bin, diferen\u021bele devin foarte evidente.<\/p>\n

    Zilele de Lun\u0103 Nou\u0103<\/b><\/h3>\n

    Biblia con\u021bine numeroase referin\u021be la o anumit\u0103 categorie de zi care pur \u0219i simplu nu exist\u0103 \u00een calendarul modern: Lunile Noi. \u00cen mod clar, a fost folosit un alt mod de calcul al timpului. Aceasta este \u00eent\u00e2lnit\u0103 prima dat\u0103 \u00een timpul s\u0103pt\u0103m\u00eenii crea\u021biunii, \u00een ziua a patra: \u201eAtunci Dumnezeu a zis:\u201eS\u0103 fie ni\u0219te lumin\u0103tori \u00een \u00eentinderea cerului, care s\u0103 despart\u0103 ziua de noapte, \u0219i ei s\u0103 fie ni\u0219te semne pentru anotimpuri, zile \u0219i ani … ” \u0218i a\u0219a a fost.\u201c (Geneza 1:14, 15, NKJV)<\/p>\n

    Cuv\u00e2ntul tradus „semne” vine de la cuv\u00e2ntul ebraic owth, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un semnal, un monument, un balizaj, un semn sau un simbol. Cu at\u00e2t mai semnificativ este cuv\u00e2ntul tradus „anotimpuri”. Acest lucru vine din cuv\u00e2ntul ebraic mo’ed, care \u00eenseamn\u0103 un anumit timp sau un sezon, \u0219i anume un festival. Acesta este folosit \u00een Levitic 23, referindu-se la s\u0103rb\u0103torile lui Yahuwah: \u201e\u0218i Yahuwah a vorbit lui Moise, spun\u00e2nd: Vorbe\u0219te copiilor lui Israel, \u0219i spune-le: \u00cen ceea ce prive\u0219te s\u0103rb\u0103torile lui Yahuwah, pe care s\u0103 le proclama\u021bi adun\u0103ri sfinte, chiar \u0219i acestea sunt s\u0103rb\u0103torile Mele. „(Leviticul 23: 1-2, KJV) Prima s\u0103rb\u0103toare men\u021bionat\u0103 a fost s\u0103rb\u0103toarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 a Sabatului zilei a \u0219aptea. Apoi celelalte date au fost s\u0103rb\u0103torile anuale.<\/p>\n

    „\u00cenc\u0103 de c\u00e2nd festivalurile evreie\u0219ti aveau loc la intervale regulate, acest cuv\u00e2nt a fost str\u00e2ns identificat cu ele . . . Mo’ed este folosit \u00eentr-un sens larg pentru toate adun\u0103rile religioase. Acesta a fost asociat \u00eendeaproape cu cortul \u00een sine. . . [Yah] s-a \u00eent\u00e2lnit acolo cu Israel la momente specifice, \u00een scopul de a le dezv\u0103lui voia Sa. Este un termen comun pentru adunarea de \u00eenchinare a poporului [lui Yah].”24<\/sup><\/p>\n

    Fundamentul calendarului stabilit prin Yahuwah la Creatiune este mi\u0219carea Lunii. Doar prin mi\u0219care, timpul este m\u0103surat. Scopul de urm\u0103rire a mi\u0219c\u0103rii Lunii a fost de a stabili zilele sfinte<\/a>! \u201eEl a f\u0103cut luna pentru anotimpuri.\u201c (Psalmul 104: 19, KJV) Aici, din nou, cuv\u00e2ntul tradus \u201eanotimpuri\u201ceste mo’ed, sau \u201eadun\u0103rile de \u00eenchinare ale poporului lui Yah.\u201c<\/p>\n

    Zilele de Lun\u0103 Nou\u0103 sunt cele mai importante, din punct de vedere func\u021bional, ale \u00eentregii metode biblice de men\u021binere a timpului luni-solar, deoarece acestea sunt zilele care regleaz\u0103 \u00eenceputul lunilor \u0219i \u00eenceputul ciclului s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. Doar pentru c\u0103 aceste fapte sunt necunoscute majorit\u0103\u021bii cre\u0219tinilor, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii cre\u0219tini sunt la fel de ignoran\u021bi:<\/p>\n

    Luna calendaristic\u0103 era o unitate de timp str\u00e2ns legat\u0103 de lun\u0103. Cuv\u00e2ntul ebraic pentru „lun\u0103 calendaristic\u0103” \u00eensemna, de asemenea \u0219i „luna”. . . Motivul leg\u0103turii dintre luna calendaristic\u0103 \u0219i lun\u0103 este c\u0103 \u00eenceputul unei luni calendaristice era marcat de o lun\u0103 nou\u0103. Luna a fost observat\u0103 cu aten\u021bie de oamenii din timpurile biblice.25<\/sup><\/p>\n

    Ciclul S\u0103pt\u0103m\u00e2nal<\/b><\/h3>\n

    Diferen\u021ba dintre ciclurile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale este, de obicei, cel mai greu lucru pentru oamenii care studiaz\u0103 calendarul luni-solar care tind s\u0103-\u0219i blocheze creierul la \u00eenceput. 26 <\/sup>\u0218i totu\u0219i, din nou, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 sunt bine familiariza\u021bi cu aceste fapte, chiar dac\u0103 nu au reu\u0219it s\u0103 sus\u021bin\u0103 prelegeri despre asta. Emil G. Hisrch, \u00eentr-un articol intitulat „S\u0103pt\u0103m\u00e2na: Conexiunea cu Fazele Lunare” din Enciclopedia Evreiasc\u0103 afirm\u0103:<\/p>\n

    S\u0103pt\u0103m\u00e2na de \u0219apte zile a fost conectat\u0103 cu luna lunar\u0103, din care, aceasta reprezint\u0103, aproximativ, un sfert (o p\u0103trime). Diviziunea cvadripartit\u0103 a lunii era \u00een mod evident folosit\u0103 printre evrei \u0219i alte popoare antice; dar nu este clar dac\u0103 acesta se afl\u0103 la origine. Nu este totu\u0219i necesar s\u0103 presupunem c\u0103 a fost derivat din babilonieni, deoarece este de asemenea posibil ca observa\u021biile celor patru faze ale lunii s\u0103 fi condus spontan \u0219i independent nomazii evrei s\u0103 elaboreze sistemul de \u00eemp\u0103r\u021bire a intervalului dintre lunile noi succesive \u00een patru grupe de \u0219apte zile fiecare. . . . Accentul pus pe cerin\u021ba din [Levitic 23:15] c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nile la Cinzecime ar trebui s\u0103 fie \u201ecomplete\u201c ( \u201etemimot\u201c) sugereaz\u0103 c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na ar putea fi socotit\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eencalce aceast\u0103 porunc\u0103.<\/p>\n

    Acest citat este interesant deoarece, \u00een primul r\u00e2nd, acesta conecteaz\u0103 corect ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal antic cu fazele lunare; \u0219i, \u00een al doilea r\u00e2nd, afirm\u0103 c\u0103 num\u0103r\u0103toarea pentru Cincizecime care necesit\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni „complete” pare s\u0103 deduc\u0103 faptul c\u0103 ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal utilizat nu ar oferi automat s\u0103pt\u0103m\u00e2ni complete.<\/p>\n

    Dovada Datelor<\/b><\/h3>\n

    Deoarece prima zi a fiec\u0103rei luni (ziua de Lun\u0103 Nou\u0103) repornea, de fiecare dat\u0103, ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, Sabatul cadea \u00eentotdeauna la acelea\u0219i date ale fiec\u0103rei luni lunare. Ziua de Lun\u0103 Nou\u0103 era de o categorie special\u0103, dar era o zi de \u00eenchinare. Astfel, a doua zi a fiec\u0103rei luni era, de asemenea, prima zi a fiec\u0103rei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de lucru. Chiar \u0219i \u00een calendarul gregorian, avem ocazional un aspect similar al acestei luni. De exemplu, aprilie 2017 a fost o astfel de lun\u0103:<\/p>\n

    \"\u0218TIRI<\/p>\n

    Singura diferen\u021b\u0103 dintre amplasarea lui Aprilie Gregorian pentru anul 2017 \u0219i lunile luni-solare este c\u0103 acesta este amplasamentul lunar \/ s\u0103pt\u0103m\u00e2nal pentru fiecare lun\u0103 din calendarul luni-solar. Deoarece prima zi a fiec\u0103rei luni era o zi de \u00eenchinare de Lun\u0103 Nou\u0103, Sabatul zilei a \u0219aptea a c\u0103zut \u00eentotdeauna \u00een zilele de 8, 15, 22 \u0219i 29 din luna lunar\u0103. Acest lucru este sus\u021binut de faptul c\u0103 datele pentru Sabatul zilei a \u0219aptea \u00een Scriptur\u0103<\/a>, cad \u00eentotdeauna pe aceste cifre. \u00cen plus, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd data Sabatului de ziua a \u0219aptea poate fi extrapolat\u0103 din textele \u00eenconjur\u0103toare, ea se \u00eencadreaz\u0103 \u0219i \u00een acelea\u0219i date. Acest lucru ar fi imposibil cu un ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu.27<\/sup><\/p>\n

    Sabatele Pierdute<\/b><\/h3>\n\n\n\n
    \n

    <\/strong><\/p>\n

    <\/strong><\/p>\n

    „Fiecare loc din Biblie unde sunt indicate Sabatele \u0219i Luna Nou\u0103, a doua zi a lunii sau a luna calendaristic\u0103, este \u00eentotdeauna prima zi lucr\u0103toare, iar zilele 8, 15, 22 \u0219i 29 ale lunii sunt Sabate f\u0103r\u0103 excep\u021bie!”<\/p>\n

    John D. Keyser, \u201cBiblical Proof for the Lunar Sabbath.\u201d<\/p>\n

    <\/em><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    Interesant este faptul c\u0103 oamenii c\u0103rora le este cel mai greu s\u0103 accepte faptul c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta nu este adev\u0103ratul Sabat sunt cei care \u00een\u021beleg foarte clar importan\u021ba lui: sunt cei care se \u00eenchin\u0103 deja S\u00e2mb\u0103ta. Ei vor protesta, „Dumnezeu n-ar fi l\u0103sat Sabatul s\u0103 fie uitat! Este imposibil! De aceea, S\u00e2mb\u0103ta trebuie s\u0103 fie Sabatul.” Un astfel de argument este o eroare logic\u0103. Nu numai c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta poate fi dovedit\u0103 a nu fi adev\u0103ratul Sabat, dar \u00een Scriptur\u0103, Yahuwah \u00censu\u0219i declar\u0103 c\u0103 Sabatul va fi uitat \u0219i c\u0103 El va fi cel care garanteaz\u0103 c\u0103 este uitat!<\/p>\n

    Proorocul, Ieremia, pl\u00e2ngea pentru ce se \u00eent\u00e2mplase cu Ierusalimul c\u00e2nd a fost cotropit de Babilonieni. Dar pentru c\u0103 „Babilonul” este de asemenea un simbol pentru \u00eentreaga infrastructur\u0103 de \u00eenchinare fals\u0103, pl\u00e2ngerea lui Ieremia are o aplica\u021bie secundar\u0103, profetic\u0103, \u00eendrept\u00e2ndu-se c\u0103tre un moment \u00een care cunoa\u0219terea Sabatului originar, antic a fost cu adev\u0103rat pierdut\u0103.<\/p>\n

    Yahuwah a fost ca un du\u0219man; el l-a \u00eenghi\u021bit pe Israel, i-a \u00eenghi\u021bit toate palatele; i-a distrus puternicele lui bra\u021be \u0219i a umplut-o pe fiica lui Iuda de jale \u0219i suspin.<\/p>\n

    \u0218i El a r\u0103pit cortul Lui, ca \u0219i cum ar fi o gr\u0103din\u0103: a distrus locurile lui de adunare: Yahuwah a f\u0103cut ca s\u0103rb\u0103torile solemne \u0219i Sabatele s\u0103 fie uitate \u00een Sion \u0219i a dispre\u021buit, \u00een indignarea m\u00e2niei Sale, regele \u0219i preotul. (Pl\u00e2ngeri 2: 5-6, KJV)<\/p>\n

    Nici acesta nu este singurul loc din Scriptur\u0103 \u00een care Yahuwah declar\u0103 c\u0103 El va face ca Sabatul s\u0103 fie uitat. Cartea lui Osea ilustreaz\u0103 necredincio\u0219ia poporului lui Yah, asem\u0103n\u00e2ndu-l cu o so\u021bie necredincioas\u0103, care se \u00eendreapt\u0103 dup\u0103 al\u021bi iubitori. Yahuwah este un so\u021b divin pentru credincio\u0219i. \u201eC\u0103ci F\u0103c\u0103torul t\u0103u este b\u0103rbatul t\u0103u; Yahuwah este Numele Lui; \u0219i R\u0103scump\u0103r\u0103torul t\u0103u, Sf\u00e2ntul lui Israel; Dumnezeul \u00eentregului p\u0103m\u00e2nt El se nume\u0219te. \u201d (Isaia 54: 5)<\/p>\n

    Prin ignorarea \u00eenchin\u0103rii false, „mireasa” (credincio\u0219ii) lui Yahuwah a fost necredincioas\u0103 fa\u021b\u0103 de El.<\/p>\n

    Exist\u0103 mai multe promisiuni frumoase \u00eenregistrate \u00een al doilea capitol al lui Osea. Ne place s\u0103 citim aceste promisiuni; ne place s\u0103 le cerem. Dar ele trebuie citite \u00een context, iar contextul este c\u0103 mai \u00eent\u00e2i vine o denun\u021bare a necredin\u021bei spirituale.<\/p>\n

    Ruga\u021bi-v\u0103 cu mama voastr\u0103, ruga\u021bi-v\u0103, c\u0103ci ea nu este nevast\u0103-mea, nici eu nu s\u00eent b\u0103rbatul ei; s\u0103 l\u0103s\u0103m deci s\u0103-i smulg\u0103 curviile din privirea ei \u0219i adulterul de la s\u00eenii ei;<\/p>\n

    Ca s\u0103 nu o dezbrac \u00een pielea goal\u0103 cum era \u00een ziua \u00een care s-a n\u0103scut \u0219i s\u0103 o fac ca o pustie, ca un p\u0103m\u00e2nt uscat \u0219i s\u0103 o las s\u0103 moar\u0103 de sete.<\/p>\n

    C\u0103ci mama lor s-a prostituat. Cea care i-a conceput s-a necinstit; c\u0103ci a zis: Voi alerga dup\u0103 aman\u021bii mei. (Osea 2: 2, 3, 5, KJV)<\/p>\n

    Pedeapsa pentru adulterul spiritual? Darul Sabatului le-a fost luat:<\/p>\n

    \u0218i acum o s\u0103-i descop\u0103r ru\u0219inea \u00eenaintea aman\u021bilor ei \u0219i nici unul nu o va scoate din m\u00e2na mea.<\/p>\n

    De asemenea, voi face s\u0103 \u00eenceteze toat\u0103 bucuria ei, s\u0103rb\u0103torile ei, Lunile ei Noi, Sabatele ei \u0219i toate s\u0103rb\u0103torile solemne. (Osea 2: 10-11, KJV)<\/p>\n

    „Lunile Noi” reprezint\u0103 o referire clar\u0103 la calendarul prin care se calculeaz\u0103 Sabatele \u0219i „s\u0103rb\u0103torile solemne” (mo’edim). „Prin compromisul cu p\u0103g\u00e2nismul, biserica cre\u0219tin\u0103 timpurie \u0219i-a pierdut puritatea apostolic\u0103. Acest lucru a deschis calea tuturor \u00een\u0219el\u0103ciunilor lui Satana. Prin faptul c\u0103 nu au apreciat \u0219i p\u0103strat adev\u0103rul, oamenii lui [Yah] l-au pierdut. C\u00e2nd adev\u0103rul cerului nu este pre\u021buit a\u0219a cum ar trebui s\u0103 fie, [Yah] \u00eel elimin\u0103; El \u00eel face s\u0103 fie uitat. „28<\/sup> <\/sup>\u0218i tocmai asta s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

    Adoptarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii p\u0103g\u00e2ne de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile ecleziastice care \u00ee\u0219i unesc puterea cu autorit\u0103\u021bile seculare \u00een secolul al patrulea a condus la persecu\u021bia tuturor celor care doreau s\u0103 se aga\u021be de calendarele Biblice. A\u0219a cum Robert Odom a observat \u00een lucrarea sa seminificativ\u0103, Duminica \u00een Paganismul Roman: „Se pare c\u0103 un geniu spiritual care avea control asupra lumii p\u0103g\u00e2ne a ordonat lucrurile astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 s\u0103 fie introdus\u0103 exact la momentul potrivit pentru cel mai popular cult al Soarelui din toate vremurile, ca s\u0103 vin\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenal\u021be ziua Soarelui ca o zi mult mai sacr\u0103 dec\u00e2t toate celelalte. Cu siguran\u021b\u0103 acest lucru nu a fost accidental. „29<\/sup><\/p>\n

    Aceast\u0103 metamorfoz\u0103 lent\u0103 de la cre\u0219tinismul apostolic pur, la un cre\u0219tinism interconectat cu principiile calenda\u021biei p\u0103g\u00e2ne este \u00een mare parte responsabil pentru lipsa de cuno\u0219tin\u021be existente ast\u0103zi cu privire la calendarul adev\u0103rat al Creatorului. Ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu p\u0103g\u00e2n care merge atat de mult \u00eenapoi \u00een istorie, se presupune c\u0103 ar fi existat \u00eentotdeauna ca ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu. Faptele istorice ale calendarului iulian au fost uitate, iar ra\u021bionamentul circular a fost folosit pentru a „dovedi” c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul biblic: adic\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na gregorian\u0103 modern\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een mod continuu \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile de \u0219apte zile, de aceea s\u0103pt\u0103m\u00e2nile trec mereu continuu. S\u00e2mb\u0103ta, atunci, trebuie s\u0103 fie „Sabatul zilei a \u0219aptea” a celei de-a patra porunci.30<\/sup><\/p>\n

    Calendarul Cerului<\/b><\/h3>\n

    De-a lungul Scripturii, Sabatul este important. De la Geneza la Apocalipsa, este un fir de aur<\/a>, \u021bes\u00e2nd odihna promis\u0103 de Yah tuturor. Nu are nici un fel de sens ca Creatorul, conduc\u0103tor al cerurilor \u0219i al p\u0103m\u00e2ntului, s\u0103 nu stabileasc\u0103, de asemenea, o metod\u0103 de timp de calcul prin care oricine, oriunde \u0219i \u00een orice moment, s\u0103 poat\u0103 \u0219ti c\u00e2nd vine Sabatul. Acest punct este bine ilustrat de experien\u021ba unui \"\u0218TIRImisionar p\u0103zitor al Sabatului de S\u00e2mb\u0103t\u0103, arestat de KGB \u0219i aruncat \u00een \u00eenchisoare \u00een timpul erei sovietice. La \u00eenceput, el a fost \u021binut \u00een izolare. Mai t\u00e2rziu, a fost trimis la gulag. El a urm\u0103rit foarte atent fiecare zi, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u0219tie c\u00e2nd venea Sabatul. Totu\u0219i, \u00een cele din urm\u0103, a pierdut calea. Fie c\u0103 \u0219i-a pierdut cuno\u0219tin\u021ba pentru un timp din cauza relelor tratamente aplicate, sau altceva, \u00een cele din urm\u0103 nu conteaz\u0103. Oricare ar fi cauza, a pierdut \u00een cele din urm\u0103, derularea ca s\u0103 \u0219tie \u00een ce zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii fusese.<\/p>\n

    Oh, ce s-au amuzat gardienii pe seama lui de atunci! L-au chinuit fara mil\u0103. Iar el a suferit o adev\u0103rat\u0103 agonie mental\u0103. El l-a iubit pe Yahuwah \u0219i a vrut s\u0103-L onoreze. El a fost \u00een \u00eenchisoare, tocmai pentru c\u0103 a refuzat s\u0103-\u0219i compromit\u0103 convingerile. \u0218i acum nu \u0219tia c\u00e2nd venise Sabatul \u0219i dac\u0103 a lucrat sau nu \u00een el.<\/p>\n

    Acesta este rezultatul ignoran\u021bei adev\u0103ratului Sabat \u0219i calendarului adev\u0103rat al lui Yahuwah stabilit la Crea\u021biune. Nu este voia Lui ca cineva s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een ignoran\u021b\u0103. Nici nu i-a \u00eenm\u00e2nat lui Adam \u0219i Eve o bucat\u0103 de h\u00e2rtie ca s\u0103 o aga\u021be \u00eentr-un copac, \u0219i s\u0103 numere. Ceva at\u00e2t de important nu ar fi fost \u00eencredin\u021bat niciodat\u0103, ca s\u0103 fie distrus at\u00e2t de u\u0219or sau u\u0219or de schimbat!<\/p>\n

    Yahuwah, aminti\u021bi-v\u0103, este Creatorul tuturor. Nu avea nevoie s\u0103-i dea lui Adam \u0219i Evei un calendar tip\u0103rit pe o bucat\u0103 de h\u00e2rtie. El \u0219i-a \u00eencorporat sistemul de men\u021binere a timpului \u00een chiar \u021bes\u0103tura crea\u021biei \u0219i a implantat-o \u00een ceruri pentru ca to\u021bi s\u0103-l vad\u0103 indiferent de locul \u00een care se aflau pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

    Func\u021bia Lunii \u00een cadru calendarului este prezentat\u0103 \u00een mod explicit at\u00e2t \u00een Psalmul 104: 19, c\u00e2t \u0219i \u00een Geneza 1: 14-15. Natura neschimbat\u0103 a func\u021biei Lunii este chiar men\u021bionat\u0103 \u00eentr-un alt psalm: „Ca luna va fi \u00eent\u0103rit pe vecie \u0219i ca martorul credincios \u00een cer” (Psalm 89:37, KJV)<\/p>\n

    A\u0219a cum nu are nici un sens ca Yahuwah s\u0103 \u00eencredin\u021beze cunoa\u0219terea sistemului s\u0103u de men\u021binere a timpului pe o bucat\u0103 de h\u00e2rtie sau chiar pe un bloc de piatr\u0103, este, de asemenea, dincolo de orice logic\u0103 s\u0103 presupunem c\u0103 El va \u00eencredin\u021ba calculul Sabatului S\u0103u sf\u00e2nt spre p\u0103strare du\u0219manului S\u0103u, Lucifer. \u0218i totu\u0219i, aceasta este tocmai cazul \u00een care, \u00een fa\u021ba tuturor dovezilor contrare, o persoan\u0103 insist\u0103 c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta este ziua de Sabat a Bibliei din ziua a \u0219aptea.<\/p>\n

    Calendarul solar modern „Gregorian” este o inven\u021bie papal\u0103. Este chiar numit dup\u0103 Papa Grigorie al XIII-lea! C\u00e2nd a fost introdus pentru prima dat\u0103, doar trei \u021b\u0103ri l-au acceptat, iar toate acestea erau \u021b\u0103ri catolice. Celelalte \u021b\u0103ri l-au respins pentru c\u0103 era catolic.<\/p>\n

    \u0218i totu\u0219i, calendarul Iulian nu este mai bun, deoarece era un calendar solar p\u0103g\u00e2n. Numai calendarul luni-solar al Creatiei are capacitatea de a identifica adev\u0103ratul mo’edim al lui Yah, timpul desemnat de Cer pentru \u00eenchinare.<\/p>\n\n\n\n
    \n

    <\/strong><\/font><\/p>\n

    <\/strong><\/p>\n

    <\/font><\/p>\n

    Tot timpul se bazeaz\u0103 pe mi\u0219care. Exist\u0103, prin urmare, doar patru tipuri de calendare. Toate metodele de socotire ale timpului urmeaz\u0103 una din formele urm\u0103toare:<\/p>\n

    \t\t\tSidereal(astral):<\/strong> Calendarele siderale urm\u0103resc timpul bazat pe mi\u0219carea relativ\u0103 observat\u0103 a stelelor. Calendarul hinduist folose\u0219te o combina\u021bie de socotire a timpului solar \u0219i sideral.<\/p>\n

    \t\t\tSolar:<\/strong> \u00cen calendarele solare, anul se bazeaz\u0103 pe timpul \u00een care soarele se \u00eentoarce \u00een aceea\u0219i pozi\u021bie \u00een ciclurile anotimpurilor sau 365 de zile. Calendarele Julian \u0219i Gregorian sunt am\u00e2ndou\u0103 exemple de p\u0103strare a timpului solar. \u00centr-un calendar solar, nimic nu conecteaz\u0103 ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal la vreun model din natur\u0103.<\/p>\n

    \t\t\tLunar: <\/strong>Un calendar lunar se bazeaz\u0103 numai pe fazele lunii. Deoarece anul lunar, la 354 de zile, este mai scurt dec\u00e2t anul solar de 365 de zile, lunile calendaristice pe calendarul lunar se deruleaz\u0103 \u00een anotimpuri. Calendarul folosit de musulmani este un calendar lunar, motiv pentru care Ramadanul se deplaseaz\u0103 \u00eenapoi pe parcursul anului, de la un an la altul.<\/p>\n

    \t\t\tLuni-Solar:<\/strong> Calendarele Luni-solare sunt cele mai elegante \u0219i mai exacte dintre toate calendarele folosite. Ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u0219i lunile se bazeaz\u0103 pe mi\u0219c\u0103rile lunii, \u00een timp ce anul este ancorat la soare. Astfel, nu exist\u0103 nicio derulare \u00eenapoi a sezoanelor, ca \u00een cazul unui calendar strict lunar. Calendarul biblic este luni-solar.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n


    \n\u00cenregistrate \u00een Ceruri<\/b><\/b><\/h2>\n

    Adev\u0103rul a fost at\u00e2t de \u00eempr\u0103\u0219tiat \u0219i \u00eengropat sub secole de eroare \u0219i presupunere, necesit\u0103 r\u0103bdare \u0219i aten\u021bie minu\u021bioas\u0103 pentru detalii pentru a asambla diferitele „piese de puzzle” care lipsesc din adev\u0103r. Cu toate acestea, \u00eenregistrate \u00een cerul \u00eenstelat sunt dou\u0103 buc\u0103\u021bi de dovezi care ajuta s\u0103 se stabileasc\u0103 dincolo de orice \u00eendoial\u0103 c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta nu este Sabatul biblic. Acestea sunt data r\u0103stignirii, \u0219i Linia Datei Interna\u021bionale.<\/p>\n

    Data R\u0103stignirii<\/b><\/h3>\n

    L\u0103s\u00e2nd la o parte specula\u021biile de divertisment Sci-Fi, cu privire la fisuri \u00een \u201espa\u021biu-timp,\u201c timpul \u00een sine este, desigur, continuu. Acesta este motivul pentru care majoritatea oamenilor moderni au dificult\u0103\u021bi \u00een a-\u0219i \u00eempacheta creierul \u00een jurul unui sistem de calcul al timpului \u00een care ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal nu este continuu. Oamenii presupun c\u0103 ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal modern a existat \u00eentotdeauna. Prin urmare, au tendin\u021ba de a g\u00e2ndi \u00een termeni de date calendaristice moderne chiar \u0219i atunci c\u00e2nd amintesc evenimentele din istorie.<\/p>\n

    S\u0103 lu\u0103m, de exemplu, b\u0103t\u0103lia de la Marathon. Data general acceptat\u0103 este de 12 septembrie 490, \u00ee.e.n. Observa\u021bi o problem\u0103? De fapt, exist\u0103 mai multe (destul de amuzante) probleme cu aceast\u0103 dat\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, calendarul Gregorian nu exista \u00een 490 \u00ee.e.n. Mai mult, de\u0219i calendarul Iulian a avut o lun\u0103 numit\u0103 Septembrie, data este cu aproape 450 de ani mai \u00eenainte ca s\u0103 intre \u00een vigoare calendarul Iulian!<\/p>\n

    \u00cen cele din urm\u0103, \u201eSeptembrie\u201c nu exist\u0103 \u00een calendarul grecesc de la 490 \u00ee.e.n. Calendarul Grec, ca \u0219i calendarul Israelit al vremii, a fost luni-solare, cu unele varia\u021bii \u00eentre diferitele ora\u0219e-state grece\u0219ti. Lunile \u00een Atena au fost numite:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n
    \n

    Hekatombion<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Metageitnion<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Boedromion<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Pyanepsion<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Maimakterion<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Poseidon<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Gamelion<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Anthesterion<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Elaphebolion<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Munychion<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Thargelion<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Skirophorion<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n\n\n\n\n
    \"An<\/strong><\/font><\/td>\n<\/tr>\n
    <\/font><\/strong><\/p>\n

    <\/span><\/font><\/strong><\/p>\n

    Un calendar grecesc timpuriu de la c.a. 1600 \u00ee.e.n.<\/strong><\/font><\/p>\n

    <\/font><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    Observa\u021bi c\u0103 nu e nici un singur \u201eSeptembrie\u201cprintre ele! Deci, ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Marathon a avut loc la 12 septembrie?<\/p>\n

    Folosind date calendaristice moderne \u00eenainte ca acest calendar s\u0103 apar\u0103, este de fapt un instrument util. Acesta permite oamenilor de ast\u0103zi s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, \u00een raport cu sistemul modern de p\u0103strare a timpului, c\u00e2nd anume a avut loc un eveniment. Num\u0103r\u0103toarea \u00eenapoi utiliz\u00e2nd date calendaristice moderne se nume\u0219te utilizarea unui calendar proleptic.<\/p>\n

    Un calendar proleptic este pur \u0219i simplu un calendar care extinde sistemul de datare \u00eenapoi \u00een timp \u00eenainte de introducerea sa efectiv\u0103. Oricum, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este util, e important s\u0103 \u0219tim c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru. Credincio\u0219ii de ast\u0103zi au \u00eencercat s\u0103 numere \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 la momentul Yahushua, pentru a \u201edovedi\u201c c\u0103 a fost crucificat \u00eentr-o Vineri. Al\u021bii au f\u0103cut acela\u0219i lucru, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u201edovedeasc\u0103\u201c, de fapt c\u0103 El a fost crucificat \u00eentr-o Miercuri.<\/p>\n

    Dup\u0103 cum a fost deja stabilit, ambele sunt imposibile pentru singurul motiv c\u0103 nici \u201eVineri\u201c, nici \u201eMiercuri\u201cnu fuseser\u0103 \u00eenc\u0103 introduse \u00een calendarul Iulian. \u00cen timpul vie\u021bii lui Yahushua pe p\u0103m\u00e2nt, calendarul Iulian \u00eenc\u0103 folosea o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de opt zile. Prin urmare, orice sus\u021bine c\u0103 M\u00e2ntuitorul \u0219i-a sacrificat via\u021ba \u00eentr-o zi de Vineri sau Miercuri se bazeaz\u0103 pe datele proleptice, nimic mai mult.<\/p>\n

    Cu toate acestea, e adev\u0103rat c\u0103 Yahushua a fost r\u0103stignit \u00een a \u0219asea zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Leviticul 23 d\u0103 data pentru Pa\u0219te: „\u00cen a paisprezecea zi a primei luni, \u00een seara aceea, e Pa\u0219tele lui Yahuwah” (Leviticul 23: 5, KJV). \u00cen calendarul luni-solar, a 14-a zi a fiec\u0103rei luni intr\u0103 mereu pe a \u0219asea zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Deci, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Yahushua a murit \u00een ziua dinaintea Sabatului zilei a \u0219aptea.<\/p>\n

    Din acest motiv, conduc\u0103torii iudei i-au cerut lui Pilat s\u0103 zdrobeasc\u0103 picioarele celor trei oameni r\u0103stigni\u021bi, pentru ca ei s\u0103 moar\u0103 repede de asfixiere \u0219i s\u0103 poat\u0103 fi \u00eengropa\u021bi: „Evreii, prin urmare, pentru c\u0103 era ziua preg\u0103tirii, \u0219i trupurile nu trebuiau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe cruce \u00een ziua Sabatului (ziua aceea de Sabat era o s\u0103rb\u0103toare mare), \u00eel rugar\u0103 pe Pilat s\u0103 le zdrobeasc\u0103 picioarele \u0219i s\u0103 fie lua\u021bi de acolo.” (Ioan 19:31, KJV)<\/p>\n

    Ziua urm\u0103toare Pa\u0219telui nu e numai ziua Sabatului zilei a \u0219aptea, ci este \u0219i prima zi a S\u0103rb\u0103torii Praznicului Azimelor. \u201e\u0218i \u00een a cincisprezecea zi a aceleia\u0219i luni este s\u0103rb\u0103toarea azimelor lui Yahuwah: \u0218apte zile, trebuie s\u0103 m\u00e2nca\u021bi p\u00e2ine nedospit\u0103\u201c(Leviticul 23: 6, KJV) Cu alte cuvinte, un \u201emare\u201cSabat.<\/p>\n

    Mul\u021bi cercet\u0103tori au argumentat asupra anului \u00een care crucificarea a avut loc, deoarece, iar \u0219i iar, se g\u0103sesc \u00een c\u0103utarea unui an \u00een care ziua a 14-a lunii lunar (Pa\u0219tele \u00een Abib 14) coincide cu o proleptic\u0103 Vineri. Folosind calculele de la Departamentul Aplica\u021bii Astronomice ale Observatorului Naval al Statelor Unite, este posibil s\u0103 se demonstreze c\u0103 a 14-a zi a lunii lunare nu a putut coincide cu o Vineri proleptic\u0103 \u00een singurul an posibil al r\u0103stignirii M\u00e2ntuitorului: 31 C.E.31 <\/sup>Acestea sunt fapte astronomice, p\u0103strate \u00een ceruri, u\u0219or de calculat deoarece sunt at\u00e2t de previzibile.<\/p>\n

    Yahuwah nu ar l\u0103sa genera\u021bia final\u0103 s\u0103 ignore chestiuni at\u00e2t de importante. El a stabilit principiile astronomiei care ne permit s\u0103 \u0219tim cu precizie extrem\u0103 mi\u0219c\u0103rile Lunii acum 2000 de ani! \u0218i acelea\u0219i mi\u0219c\u0103ri, atunci c\u00e2nd sunt aplicate \u00eentr-un calendar mondial solar \u0219i comparate cu s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103, stabilesc dincolo de orice \u00eendoial\u0103 c\u0103 Yahushua, crucificat \u00een a \u0219asea zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii lunare, nu a fost r\u0103stignit Vineri.<\/p>\n

    Acest lucru este semnificativ, deoarece stabile\u0219te dou\u0103 aspecte suplimentare:<\/p>\n

      \n
    1. Sabatul vechi \u00eenc\u0103 observat<\/a> \u00een timpul crucific\u0103rii Salvatorului nu a fost o S\u00e2mb\u0103t\u0103;<\/li>\n
    2. Ziua \u00eenvierii lui Yahushua – motivul dat pentru \u00eenchinarea de Duminic\u0103 – nu a fost Duminic\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

      Aceste dou\u0103 fapte \u00een sine dezv\u0103luie eroarea \u00een calcularea zilelor de \u00eenchinare prin utilizarea calendarului solar modern. S\u00e2mb\u0103t\u0103 nu este adev\u0103ratul Sabat, antic al Bibliei, \u0219i Duminic\u0103 nu este ziua \u00eenvierii lui Yahushua \u0219i, prin urmare, nu este o zi \u00een care cineva ar trebui s\u0103 se \u00eenchine \u00een mod specific \u00een cinstea \u00eenvierii.<\/p>\n

      Linia Interna\u021bional\u0103 a Datei<\/b><\/h3>\n

      Linia Datei Internationale e una dintre dovezile cele mai evidente \u0219i mai amuzante, c\u0103 calendarul modern, nu poate fi folosit pentru a stabili Sabatul biblic. Este o inven\u021bie f\u0103cut\u0103 de om. Este pur arbitrar\u0103<\/u> \u0219i s-a schimbat de mai multe ori, pur \u0219i simplu, pentru comoditate.<\/p>\n

      Administra\u021bia National\u0103 Oceanic\u0103 si Atmosferic\u0103 a Statelor Unite, Departamentul de Comer\u021b admite caracterul pur arbitrar al Liniei Internationale a Datei, preciz\u00e2nd:<\/p>\n

      Linia Interna\u021bional\u0103 a Datei, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1884, trece prin mijlocul Oceanului Pacific \u0219i urm\u0103re\u0219te cu aproximare o linie nord-sud longitudinal\u0103 de 180 de grade pe P\u0103m\u00e2nt. Acesta e situat\u0103 la jum\u0103tatea distan\u021bei \u00een jurul lumii de la primul meridian -longitudinea zero grade stabilit \u00een Greenwich, Anglia, \u00een 1852.<\/p>\n

      Linia Interna\u021bional\u0103 a Datei func\u021bioneaz\u0103 ca o „linie de demarca\u021bie” care separ\u0103 dou\u0103 date calendaristice consecutive. C\u00e2nd trece\u021bi linia datei, pute\u021bi deveni un c\u0103l\u0103tor \u00een timp de felul! Traversa\u021bi spre vest \u0219i este o zi mai t\u00e2rziu; trece\u021bi \u00eenapoi \u0219i \u201cv-a\u021bi \u00eentors \u00een timp.\u201d<\/p>\n

      \u00cen ciuda numelui s\u0103u, Linia Interna\u021bional\u0103 a Datei nu are statut juridic interna\u021bional \u0219i \u021b\u0103rile sunt libere s\u0103 aleag\u0103 datele pe care le respect\u0103. \u00cen timp ce linia de data se execut\u0103, \u00een general, de la nord la sud, de la pol la pol, face zigzaguri \u00een jurul frontierelor politice, cum ar fi estul Rusiei \u0219i Insulele Aleutine din Alaska.32<\/sup><\/p>\n

      Partea estic\u0103 a Rusiei este de fapt mai departe spre est dec\u00e2t partea cea mai vestic\u0103 din Alaska! O privire rapid\u0103 asupra unei h\u0103r\u021bi a Liniei Interna\u021bionale a Datei arat\u0103 c\u00e2t este de arbitrar\u0103.<\/p>\n

      \"\u0218TIRI
      \nO hart\u0103 a lumii care arat\u0103 calea Liniei Datei Interna\u021bionale, zig-zag-ul din Oceanul Pacific.<\/span><\/p>\n

      Cel mai recent, Linia Interna\u021bional\u0103 a Datei a fost schimbat\u0103 \u00een 2012<\/a>. Aceasta a creat o problem\u0103 pentru cre\u0219tinii Sabatarieni de S\u00e2mb\u0103t\u0103 din Samoa. Ar fi trebuit s\u0103 se \u00eenchine \u00een noua zi a Sabatului de ziua a \u0219aptea? Sau s\u0103 se lipeasc\u0103 de cel vechi, ceea ce \u00eensemna c\u0103, dup\u0103 noua dat\u0103, acum se \u00eenchinau Duminica?<\/p>\n

      \"\u0218TIRI<\/p>\n

      Linia Datei Interna\u021bional\u0103 este imaginar\u0103 \u0219i complet arbitrar\u0103. Este ridicol s\u0103 presupunem c\u0103 Yahuwah ar permite ca ceva at\u00e2t de important ca Sabatul s\u0103 fie dependent de ceva at\u00e2t de schimb\u0103tor ca \u0219i calendarul modern, care, cu un simplu vot, poate fi schimbat.<\/p>\n

      Linia Datei Interna\u021bionale creat\u0103 de om<\/a> este necesar[ doar dac\u0103 ve\u021bi calcula Sabatul \u00een calendarul papal Gregorian. Cu toate acestea, dac\u0103 folosi\u021bi Luna pentru a stabili \u00eenceputul lunilor \u0219i, astfel, Sabatul, un astfel de dispozitiv artificial nu este necesar. Luna a fost creat\u0103 pentru stabilirea anotimpurilor (mo’edim). Este precis\u0103, indiferent de locul \u00een care v\u0103 afla\u021bi.<\/p>\n

      Numai Un Singur Sabat Adev\u0103rat<\/b><\/h2>\n

      \"\u0218TIRIPseudo-religia e ca pseudo-\u0219tiin\u021ba. Este fals\u0103, o fraud\u0103 care se comport\u0103 ca adev\u0103r. \u00cen pseudo-\u0219tiin\u021b\u0103, precum \u0219i \u00een pseudo-religie, o ipotez\u0103 se bazeaz\u0103 pe o ipotez\u0103 \u0219i apoi eforturile sunt cheltuite pentru a dovedi ipoteza, mai degrab\u0103 dec\u00e2t a ajunge la adev\u0103r. Cu toate acestea, dac\u0103 ipoteza este incorect\u0103, nici o cantitate de „dovad\u0103” nu va transforma eroarea \u00een adev\u0103r.<\/p>\n

      De asemenea, o lung\u0103 tradi\u021bie care nume\u0219te S\u00e2mb\u0103ta, „Sabat” nu o \u0219i face a\u0219a. Faptul c\u0103 evreii moderni se \u00eenchin\u0103 acum S\u00e2mb\u0103ta nu dovede\u0219te nimic mai mult dec\u00e2t ceea ce au recunoscut deja savan\u021bii lor: nu se mai \u00eenchin\u0103 pe calendarul biblic.<\/p>\n

      Dovezile din arheologie, Scriptur\u0103 \u0219i astronomie demonstreaz\u0103 adev\u0103rul: Sabatul original al Bibliei a fost calculat \u00een calendarul luni-solar, bazat pe mi\u0219c\u0103rile lunii. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta nu este \u201eSabatul lui Yahuwah, Eloah-ul t\u0103u.\u201c (Exodul 20:10, KJV) Aceasta \u00eenseamn\u0103, de asemenea, c\u0103 Duminica nu este ziua \u00eenvierii lui Yahushua. Ambele sunt zile de \u00eenchinare contraf\u0103cute, stabilite de Satana pentru a distruge \u00eenchinarea datorat\u0103 numai lui Yahuwah singur.<\/p>\n

      Cu toate acestea, aceste fapte nu vor convinge pe nimeni care nu vrea s\u0103 recunoasc\u0103 adev\u0103rul, deoarece este incomod. Abraham Lincoln a observat odat\u0103: „C\u00e2nd un om care se \u00een\u0219eal\u0103 \u00een mod sincer aude adev\u0103rul, va renun\u021ba la a fi gre\u0219it sau va \u00eenceta s\u0103 fie cinstit”. WLC v\u0103 cere s\u0103 renun\u021ba\u021bi la orice presupunere \u0219i prejudecat\u0103 drag\u0103. Pune\u021bi pe primul loc adev\u0103rul \u0219i urma\u021bi-l pe Miel oriunde El v\u0103 conduce.<\/p>\n

      Decizia este acum a ta. Cu faptele r\u0103sp\u00e2ndite \u00eenaintea ta, ce vei decide? \u00cen \u00eencheiere, cuvintele Dr. Martin Luther King, Jr. sunt izbitor de adecvate: \u201eLa\u0219itatea pune \u00eentrebarea: e sigur? Oportunismul pune \u00eentrebarea: e politic? Vanitatea pune \u00eentrebarea: e popular? Dar con\u0219tiin\u021ba pune \u00eentrebarea: e corect? \u0218i vine un moment \u00een care trebuie s\u0103 lua\u021bi o pozi\u021bie care nu este nici sigur\u0103, nici politic\u0103, nici popular\u0103; dar trebuie s\u0103 o lua\u021bi pentru c\u0103 este dreapt\u0103.”
      \n <\/p>\n

      \n
      <\/div>\n

      1 <\/sup>http:\/\/www.bbc.co.uk\/history\/british\/empire_seapower\/trafalgar_01.shtml
      \n2<\/sup> „Unii cercet\u0103tori spun c\u0103 numele ei era Frigg; al\u021bii spun c\u0103 a fost Freya; al\u021bi savan\u021bi spun c\u0103 Frigg \u0219i Freya erau dou\u0103 zeite separate. Indiferent de numele ei, ea era adesea asociat\u0103 cu Venus, zei\u021ba roman\u0103 a iubirii, frumuse\u021bii \u0219i fertilit\u0103\u021bii. „Vineri” vine de la engleza veche „Fr\u012bged\u00e6g.” „(Https:\/\/www.livescience.com\/45432-days-of-the-week.html)
      \n3<\/sup> Eviatar Zerubavel, Cercul celor \u0219apte zile, p. 23, accentul pus la dispozi\u021bie.
      \n4 <\/sup>Ibid., Pp. 23-24, accentul pus la dispozi\u021bie.
      \n5<\/sup> Robert L. Odom, Duminica \u00een paganismul roman, „S\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103”, http:\/\/4angelspublications.com\/Books\/SiRP\/CHAPTER%201.pdf, accentul pus la dispozi\u021bie.
      \n6 <\/sup>eLaine Vornholt & Laura Lee Vornholt-Jones, Frauda de calendar, „Cea mai mare teorie conspira\u021bie a timpului: ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu”.
      \n7<\/sup> „Calendarul iulian”, Enciclopedia Britanic\u0103, accentul pus la dispozi\u021bie.
      \n8 <\/sup>Frauda calendarului, op cit., P. 31.
      \n9<\/sup> Inscrip\u021bii Latin\u00e6 Christian\u00e6 Veteres, Vol. 2, p. 118, # 3033.
      \n10 <\/sup>Fraud\u0103 \u00een Calendar, op cit.
      \n11<\/sup> Maimonide, Kiddusch Ha-hodesch, Tr. Mahler, Wein, 1889.
      \n12<\/sup> „Vacan\u021be”, Enciclopedia Evreiasc\u0103 Universal\u0103, p. 410.
      \n13<\/sup> Enciclopedia Evreiasc\u0103 Universal\u0103, Isaak Landman (ed.), Vol. X, „S\u0103pt\u0103m\u00e2na” (edi\u021bia 1943), p. 482.
      \n14<\/sup> Enciclopedia Evreiasc\u0103 Universal\u0103, „Calendar”, pag. 631.
      \n15<\/sup> „Calendar”, Enciclopedia Evreiasc\u0103, accentul pus la dispozi\u021bie.
      \n16 <\/sup>„Calendarul Evreiesc \u0219i S\u0103rb\u0103torile (inclusiv Sabatul)”: Calendarul Evreiesc; Schimbarea Calendarului, www.torah.org, accent furnizat.
      \n17<\/sup> Heinrich Graetz, Istoria evreilor, voi. II, pp. 563-564, accentul pus la dispozi\u021bie.
      \n18<\/sup> David Sidersky, Originea Astronomic\u0103 a Cronologiei Evreie\u0219ti, Paris, 1913, p. 651, accentul pus la dispozi\u021bie
      \n19 <\/sup>Grace Amadon, „Raportul Comitetului pentru Baza istoric\u0103, Implicarea \u0219i Valabilitatea Pozi\u021biei din 22 octombrie 1844”, Partea V, Sec. B, pp. 17-18, accentul furnizat; Caseta 7, Dosarul 1, Colec\u021bia Grace Amadon, Centrul de Cercetare Adventist\u0103, Universitatea Andrews, Berrien Springs, Michigan.
      \n20 <\/sup>Ibid.
      \n21<\/sup> Ianuarie 1883
      \n22<\/sup> Februarie 1914
      \n23 <\/sup>Pentru a asculta o transcriere, face\u021bi clic aici<\/u>.
      \n24<\/sup> Mo’ed (# 4150), Cuvite Cheie \u00een Studiul Biblie, versiunea King James, „Ajutoare Lexic la Vechiul Testament”.
      \n25<\/sup> Dic\u021bionarul Biblic Ilustrat de Nelson, Editura Thomas Nelson, 1986, accentul pus la dispozi\u021bie.
      \n26<\/sup> Este dincolo de scopul acestui articol s\u0103 explice \u00een detaliu cum func\u021biona calendarul biblic. Pentru mai multe informa\u021bii, face\u021bi clic aici <\/u>\u0219i aici.<\/u>
      \n27<\/sup> Pentru un studiu detaliat \u0219i aprofundat al acestui subiect, vezi Zilele Sabatului S\u0103pt\u0103m\u00e2nal Sunt Determinate de Lun\u0103 <\/u>de Arnold Bowen \u0219i Matthew Janzen.
      \n28 <\/sup>eLaine Vornholt & Laura Lee Vornholt-Jones, Marea controvers\u0103 a calendarului, p. 87, sublinierea \u00een original.
      \n29<\/sup> Odom, op cit., P. 157.
      \n30<\/sup> Frauda \u00een Calendar, op cit. p. 44.
      \n31 <\/sup>Pentru o explica\u021bie detaliat\u0103 asupra motivului pentru care 31 C.E. este singurul an posibil pentru data crucific\u0103rii, citi\u021bi: „C\u00e2nd a fost cu adev\u0103rat Cristos crucificat?”<\/u>
      \n32<\/sup>       http:\/\/oceanservice.noaa.gov\/facts\/international-date-line.html<\/a><\/p>\n

      <\/i><\/p>\n","protected":false},"featured_media":227266,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"class_list":["post-110566","wlc-article","type-wlc-article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","wlc-article-category-calendarul-lui-yah","wlc-content-directory-sabbath"],"acf":[],"yoast_head":"\n\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul - Worlds Last Chance<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul - Worlds Last Chance\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Un studiu atent al istoriei, al Scripturii \u0219i al astronomiei dezv\u0103luie faptul \u0219ocant c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta nu este ziua Sabatului zilei a \u0219aptea din Scriptur\u0103 \u0219i c\u0103 Duminica nu este ziua \u00eenvierii Salvatorului! Arthur S. Maxwell a spus povestea unei ipoteze f\u0103cute pe timp de r\u0103zboi, care a schimbat rezultatul istoriei. Potrivit lui Maxwell, Armada spaniol\u0103 […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Worlds Last Chance\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-08-21T23:45:25+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/fake-news-saturday-is-the-sabbath-romanian.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"250\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"159\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"59 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/\",\"url\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/\",\"name\":\"\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul - Worlds Last Chance\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/fake-news-saturday-is-the-sabbath-romanian.jpg\",\"datePublished\":\"2017-07-04T09:02:41+00:00\",\"dateModified\":\"2025-08-21T23:45:25+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/fake-news-saturday-is-the-sabbath-romanian.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/fake-news-saturday-is-the-sabbath-romanian.jpg\",\"width\":250,\"height\":159},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Articles\",\"item\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website\",\"url\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/\",\"name\":\"Worlds Last Chance\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul - Worlds Last Chance","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul - Worlds Last Chance","og_description":"Un studiu atent al istoriei, al Scripturii \u0219i al astronomiei dezv\u0103luie faptul \u0219ocant c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta nu este ziua Sabatului zilei a \u0219aptea din Scriptur\u0103 \u0219i c\u0103 Duminica nu este ziua \u00eenvierii Salvatorului! Arthur S. Maxwell a spus povestea unei ipoteze f\u0103cute pe timp de r\u0103zboi, care a schimbat rezultatul istoriei. Potrivit lui Maxwell, Armada spaniol\u0103 […]","og_url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/","og_site_name":"Worlds Last Chance","article_modified_time":"2025-08-21T23:45:25+00:00","og_image":[{"width":250,"height":159,"url":"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/fake-news-saturday-is-the-sabbath-romanian.jpg","type":"image\/jpeg"}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Timp estimat pentru citire":"59 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/","url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/","name":"\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul - Worlds Last Chance","isPartOf":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/fake-news-saturday-is-the-sabbath-romanian.jpg","datePublished":"2017-07-04T09:02:41+00:00","dateModified":"2025-08-21T23:45:25+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#primaryimage","url":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/fake-news-saturday-is-the-sabbath-romanian.jpg","contentUrl":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/fake-news-saturday-is-the-sabbath-romanian.jpg","width":250,"height":159},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/fake-news-saturday-is-the-sabbath\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Articles","item":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"\u0218TIRI FALSE! S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website","url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/","name":"Worlds Last Chance","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wlc-article\/110566","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wlc-article"}],"about":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/wlc-article"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=110566"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/227266"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=110566"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}