{"id":109823,"date":"2012-12-03T12:06:00","date_gmt":"2012-12-03T12:06:00","guid":{"rendered":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/wlc-article\/migrating-constantin-i-si-hillel-ii-doi-oameni-care-au-inselat-intreaga-lume\/"},"modified":"2025-08-21T16:18:35","modified_gmt":"2025-08-21T16:18:35","slug":"constantin-i-si-hillel-ii-doi-oameni-care-au-inselat-intreaga-lume","status":"publish","type":"wlc-article","link":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/articles\/calendarul-lui-yah\/constantin-i-si-hillel-ii-doi-oameni-care-au-inselat-intreaga-lume\/","title":{"rendered":"Constantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume"},"content":{"rendered":"

\nB\u0103rba\u021bii [Constantin+Hillel] \u00f7 2 Strategii omene\u0219ti = 1 Mare \u00cen\u0219el\u0103ciune<\/p>\n<\/h2>\n\n\n\n
\n

<\/strong><\/font><\/p>\n

\u00cen secolul al patrulea D.H., vechiul Sabat a fost \u00eenlocuit de S\u00e2mb\u0103t\u0103 printr-o schimbare \u00een calendare.
\nAdev\u0103ratul Sabat al Scripturii a fost pierdut.
\n<\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Una dintre cele mai mari fraude din istoria lumii a
\nfost comis\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape 1700 ani prin ac\u021biunile a doi b\u0103rba\u021bi. \u00cemp\u0103ratul
\nRoman, Constantin, a comis un act monstruos: el a unificat imperiul prin
\npromovarea Duminicii ca zi a \u00eenvierii lui Yahushua \u0219i a scos \u00een afara legii
\nutilizarea calendarului biblic pentru calcularea Pa\u0219telui. Acest lucru a pus \u00een
\nmi\u0219care o serie de reac\u021bii. Liderul evreu, Hillel II a r\u0103spuns persecu\u021biei ca urmare
\na acestei legisla\u021bii printr-o modificare a calendarului biblic. Acesta a \u00eenlocuit
\nadev\u0103ratul Sabat cu S\u00e2mb\u0103ta p\u0103g\u00e2n\u0103. A fost un lan\u021b de ac\u021biuni<\/em> \u0219i reac\u021bii<\/em> de
\npropor\u021bii epice. Ramifica\u021biile continu\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, cu fiecare cre\u0219tin
\n\u0219i evreu care se \u00eenchin\u0103 prin calendarul gregorian.<\/p>\n

AC\u021aIUNE<\/strong><\/h3>\n

Constantin<\/strong><\/p>\n

\"Constantin<\/p>\n

\u00cen secolul al patrulea s-a produs o mare schimbare \u00een
\ncurentul tumultos al oceanului istoriei.
\nCre\u0219tinismul castigase o prezen\u021b\u0103 din ce \u00een ce mai mare \u00een Imperiul Roman, \u00een
\ntimp ce p\u0103g\u00e2nismul continua s\u0103 aib\u0103 influen\u021ba dominant\u0103. Sosise timpul ca
\ncineva cu putere \u0219i ini\u021biativ\u0103 s\u0103 profite de un moment unic \u00een istorie.<\/p>\n

Sf. Constantin cel Mare (C 272 -. 337 CE) este \u00een
\ngeneral privit ca primul \u00eemp\u0103rat „cre\u0219tin” al Imperiului Roman.
\nRealitatea este c\u0103 el a fost, \u00een primul r\u00e2nd, un p\u0103g\u00e2n. El a permis s\u0103 fie
\nbotezat cu pu\u021bin timp \u00eenainte de moartea sa, dar \u0219i-a a p\u0103strat pozi\u021bia de \u0219ef
\nal religiei de stat \u0219i a introdus titlul,
\nPontifex Maximus<\/em>, \u00eenainte s\u0103 moar\u0103.1<\/sup> Chiar \u0219i catolicii recunosc
\nc\u0103, Constantin a introdus func\u021bia de pontifex
\nmaximus<\/em> dup\u0103 a\u0219a zisa sa „convertire”. 2<\/sup>.<\/p>\n

Constantin a fost, de
\nasemenea, un strateg genial cu o agend\u0103 politic\u0103. El a vrut s\u0103 uneasc\u0103 cele
\ndou\u0103 frac\u021biuni, cele mai influente din imperiul s\u0103u: p\u0103g\u00e2nii \u0219i cre\u0219tinii.
\nEvreii erau o minoritate dispre\u021buit\u0103 a c\u0103ror influen\u021b\u0103 avea s\u0103 fie inclus\u0103 \u0219i
\nmarginalizat\u0103. Astfel, eforturile lui Constantin de a uni imperiul s-au concentrat
\npe g\u0103sirea unui teren comun care s\u0103 uneasc\u0103 p\u0103g\u00e2nii \u0219i cre\u0219tinii p\u0103g\u00e2niza\u021bi din
\nvest. El a g\u0103sit aceasta \u00een Duminica p\u0103g\u00e2n\u0103 a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii planetare.<\/p>\n

Calendarul Iulian timpuriu, precum \u0219i cel al
\nRepublicii Romane dinaintea lui, aveau o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de opt zile.Literele de la A
\np\u00e2n\u0103 la H au reprezentat zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. La acea vreme, unele \u021b\u0103ri foloseau
\nmijloace diferite de urm\u0103rire a timpului \u0219i chiar \u0219i \u00een Imperiul Roman, au
\nexistat diferen\u021be regionale \u00een calendarul iulian.<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 de \u0219apte zile a ajuns
\nla Roma \u00een primul secol \u00ee.en 3<\/sup><\/p>\n

\u00cen ciuda apari\u021biei s\u0103pt\u0103m\u00e2nii planetare, calendarul
\niulian timpuriu a continuat s\u0103 utilizeze o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de opt zile pentru o
\nperioad\u0103. Ciclul „Nundinal de [opt zile] a fost \u00een cele din
\nurm\u0103 \u00eenlocuit cu s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 de \u0219apte zile, care a intrat \u00een uz, \u00eent\u00e2i \u00een
\nItalia \u00een timpul perioadei imperiale timpurii, 4<\/sup>, dup\u0103 ce calendarul Iulian a intrat \u00een vigoare \u00een
\n45 \u00ee.Hr.. .Sistemul de Litere nundinal a fost
\nadaptat s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de [\u0219apte zile]….
\nPentru o vreme, s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u0219i ciclul nundinal au coexistat<\/em>, dar
\n\u00een momentul \u00een care a fost adoptat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na oficial\u0103 de c\u0103tre Constantin \u00een
\n321<\/em> d.Hr<\/em>.<\/strong>, ciclul nundinal a c\u0103zut din uz<\/em>. „5<\/sup>
\n\u00cen timp ce s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 de \u0219apte zile a fost cunoscut\u0103 de romani
\nsi utilizat\u0103 la nivel regional, calendarul iulian \u00een uz \u00een timpul \u0219i imediat
\ndup\u0103 durata vie\u021bii lui Yahushua, a
\ncontinuat s\u0103 foloseasc\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de opt zile.<\/p>\n

Acest fapt este
\nsus\u021binut de dovezi arheologice: Calendarul Iulian \u00eenc\u0103 exist\u0103 \u00een prezent \u0219i
\narat\u0103 fie s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de opt zile, fie le afi\u0219eaz\u0103 pe ambele, at\u00e2t s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de
\nopt zile c\u00e2t \u0219i s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u0219apte zile pe acela\u0219i calendar.<\/p>\n

Declinul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de opt zile a coincis cu
\nexpansiunea Romei. . . . s\u0103pt\u0103m\u00e2nile astrologice [planetare] \u0219i cre\u0219tine de
\n\u0219apte zile, care tocmai au fost introduse \u00een Roma erau, de asemenea, din ce \u00een
\nce \u00een ce mai populare. Exist\u0103 dovezi care indic\u0103 faptul c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na roman\u0103 de
\nopt zile \u0219i cele dou\u0103 cicluri de \u0219apte zile erau folosite simultan de ceva
\ntimp. Cu toate acestea, coexisten\u021ba a
\ndou\u0103 ritmuri s\u0103pt\u0103m\u00e2nale care au fost \u00een \u00eentregime \u00een faz\u0103 cu un altul,
\nevident, nu a putut fi sus\u021binut\u0103 pentru mult timp. Unul dintre ele a trebuit,
\n\u00een mod clar, s\u0103 cedeze. Dup\u0103 cum \u0219tim cu to\u021bii, a fost s\u0103pt\u0103m\u00e2na de opt zile
\ncare a disp\u0103rut din paginile istoriei pentru totdeauna. 6<\/sup><\/em><\/p>\n

Aceasta nu a fost o transformare
\nimediat\u0103. Odata ce s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 de \u0219apte zile a devenit tot mai popular\u0103,
\n utilizarea literelor (A pana la G) ca s\u0103
\ndesemneze zilele au fost date deoparte, iar zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii au fost numite
\ndup\u0103 dumnezeii planetelor.<\/p>\n

Fara \u00eendoial\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea misterelor Iraniene [Persane]
\na avut un rol considerabil \u00een adoptarea general\u0103 a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii cu ziua de
\nDuminic\u0103 ca zi sf\u00e2nt\u0103, de c\u0103tre p\u0103g\u00e2ni.
\nNumele pe care le folosim, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim, pentru celelalte \u0219ase zile, au intrat \u00een
\nfolosin\u021b\u0103 \u00een acela\u0219i timp, iar Mithraismul a c\u00e2\u0219tigat adep\u021bii s\u0103i \u00een
\nprovinciile din Vest, \u0219i nu este greu s\u0103 stabilim o rela\u021bei de coinciden\u021b\u0103
\n\u00eentre victoria sa \u0219i acel fenomen concomitent. 7<\/sup><\/em><\/p>\n

Dovezile arheologice scot la iveal\u0103 inscrip\u021bii cu date
\nduble pe mormintele cre\u0219tinilor, con\u021bin\u00e2nd at\u00e2t data calendarului iulian solar
\nc\u00e2t \u0219i data corespunz\u0103toare din calendarul biblic luni-solar. O astfel de inscrip\u021bie,
\ndatat\u0103 vineri, 5 noiembrie, 269e.n declar\u0103: „\u00cen consulatul lui Claudius \u0219i
\nPaternus, pe Nones(5) noiembrie, \u00een ziua lui Venus, \u0219i \u00een ziua de 24 a lunii
\nlunar, Leuces a a\u0219ezat [acest memorial ] ficei ei dragi, Severa, \u0219i Duhului T\u0103u cel Sf\u00e2nt. A murit [la v\u00e2rsta]
\nde 55 de ani, 11 luni, [\u0219i] 10 zile. „8<\/sup><\/p>\n\n\n\n
\"Roman<\/font>Acest calendar de lemn de la B\u0103ile lui Titus, construite in 79-81 e.n. \u00eel prezint\u0103 pe Saturn, care de\u021bine secera, ca zeul primei zile a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii (s\u00e2mb\u0103t\u0103). Zeul soarelui este urm\u0103torul (duminic\u0103), urmat de zeita luna (luni) \u00een a treia zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<\/font><\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Aceasta<\/em> a fost situa\u021bia de care, Constantin a profitat pentru continuarea
\nagendei sale politice. <\/p>\n

A fost un act de echilibrare delicat\u0103 care a favorizat
\nfrac\u021biunea p\u0103g\u00e2n\u0103 mai mult dec\u00e2t pe cea cre\u0219tin\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, el a adoptat
\no serie de legi care au onorat ziua Soarelui, dies Solis<\/em>, sau Duminica. Pe s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103, ini\u021bial, S\u00eemb\u0103ta
\nera de fapt prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Duminica era a doua zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u0219i Vineri
\nera ziua a \u0219aptea.<\/p>\n

Soarele, cu toate acestea, a fost simbolul personal al
\nlui Constantin. El a avut Sol Invictus<\/em>
\n(Soarele necucerit) \u00eenscris pe monedele lui \u0219i a r\u0103mas motto-ul lui personal
\ntoat\u0103 via\u021ba. \u00cen\u0103l\u021barea duminicii a fost acceptat\u0103 de p\u0103g\u00e2ni \u0219i era ceva cu care
\nunii cre\u0219tini f\u0103ceau compromis deja. P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al doilea, mul\u021bi cre\u0219tini
\n(\u00een special \u00een partea de vest) trecuser\u0103 deja la venerarea duminicii ca zi a
\n\u00eenvierii M\u00e2ntuitorului. Aceasta a fost deschiderea necesar\u0103 lui Constantin pentru
\nunirea p\u0103g\u00e2nismului cu cre\u0219tinismul.<\/p>\n

Legea duminical\u0103<\/em> a lui Constantin nu trebuie
\nsupraestimat\u0103<\/em>. El a poruncit respectarea, sau mai degrab\u0103 a interzis profanarea public\u0103 a
\nduminicii, nu sub numele de Sabbatum<\/em>
\n[Sabat] sau dies Domini<\/em> [ziua
\nDomnului], ci sub vechiul s\u0103u titlu astrologic \u0219i p\u0103g\u00e2n, dies Solis<\/em> [Ziua Soarelui], familiar tuturor subiec\u021bilor s\u0103i,
\nastfel c\u0103 legea a fost aplicabil\u0103 la \u00eenchin\u0103torii lui Hercule, Apollo, \u0219i
\nMithras, dar \u0219i cre\u0219tinilor. Nu exist\u0103
\nnici o referire, dealtfel, \u00een legisla\u021bia sa care s\u0103 fac\u0103 referire la porunca a
\npatra sau la \u00eenvierea Lui Hristos.9<\/sup><\/em><\/p>\n

Constantin este considerat cre\u0219tin datorit\u0103 Legii sale
\nDuminicale, dar „Legea sa Duminical\u0103” a fost \u00een mod deliberat
\nambigu\u0103. El a vrut s\u0103 fie acceptabil\u0103 pentru ambele frac\u021biuni, p\u0103g\u00e2ni \u0219i<\/em> cre\u0219tini!<\/p>\n

Nu este greu s\u0103 descoperi\u021bi, cum o astfel de lege a promovat
\nplanurile lui Constantin,. Aceasta a conferit o onoare deosebit\u0103 asupra
\ns\u0103rb\u0103torilor bisericii cre\u0219tine, [10] \u0219i a acordat un u\u0219or avantaj p\u0103g\u00e2nilor
\n\u00een\u0219i\u0219i. De fapt, nu exist\u0103 nimic \u00een acest
\nedict care s\u0103 nu fi fost scris de un p\u0103g\u00e2n.<\/em> Legea onoreaz\u0103 divinitatea
\np\u0103g\u00e2n\u0103 pe care Constantin a adoptat-o ca dumnezeul s\u0103u protector special,
\nApollo sau Soare. \u00censu\u0219i numele zilei
\neste predispus la aceast\u0103 ambiguitate.<\/em> Termenul Ziua Soarelui (dies Solis<\/em>) a fost utilizat printre
\ncre\u0219tini, precum \u0219i p\u0103g\u00e2ni. 11<\/sup><\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 de \u0219apte zile a fost mobilul
\nschimb\u0103rii. At\u00e2t saptamana de opt zile Iulian\u0103 c\u00e2t \u0219i saptamana biblic\u0103 de \u0219apte
\nzile au fost date deoparte pentru s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 a Mitraismului. Aceast\u0103
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a venit din p\u0103g\u00e2nism, nu<\/em>
\ndin Biblie, iar \u00een calitate de cre\u0219tini ast\u0103zi, ne-o asum\u0103m. „Timpul a
\nfost propice pentru o reconciliere a statului \u0219i bisericii, fiecare dintre ele
\nav\u00e2nd nevoie una de cealalt\u0103. A fost o
\nlovitura de geniu al lui Constantin s\u0103 realizeze acest lucru \u0219i s\u0103 se foloseasca
\nde el. El a oferit pace bisericii, cu condi\u021bia ca ea s\u0103 recunoasc\u0103 statul \u0219i s\u0103
\nsprijine puterea imperial\u0103. „12<\/sup><\/p>\n

Legea Duminical\u0103 a lui Constantin a facut
\nreconcilierea dintre p\u0103g\u00e2ni \u0219i mul\u021bi cre\u0219tini. Cu toate acestea, a servit, de
\nasemenea, la aducerea \u00een prim-plan a unei controverse care dura deja de peste 100 de ani: s\u0103rb\u0103torirea
\njertfei M\u00e2ntuitorului. P\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, mul\u021bi cre\u0219tini, \u00een special \u00een est,
\n\u00eenc\u0103 se \u00eenchinau \u00een Sabatul zilei a \u0219aptea, \u0219i p\u0103strau \u0219i s\u0103rb\u0103torile anuale ale lui Yahuwah calculate
\nde calendarul luni-solar Biblic. Destul de mul\u021bi dintre cei care au
\n\u00eembr\u0103\u021bi\u0219at \u00eenchinarea la Duminic\u0103 foloseau \u00een continuare calendarul biblic
\npentru calcularea Pa\u0219telui.<\/p>\n\n\n\n
\"Sarbatoarea<\/a><\/p>\n

Sarbatoarea de Pasti | Pastele Pagan
\n<\/a><\/font><\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

A fost o dezbatere de
\nlung\u0103 durat\u0103 implic\u00e2nd dou\u0103 calendare diferite.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu al doilea secol, a existat o divergen\u021b\u0103 de
\nopinie cu privire la data de celebrare pascal\u0103 (Pa\u0219tele) \u0219i aniversarea
\npatimilor Domnului (moartea, \u00eengroparea \u0219i \u00eenvierea). \u00cen cea mai veche
\npractic\u0103, pare s\u0103 fi fost respectat\u0103 a paisprezecea (data Pa\u0219telui), a
\ncincisprezecea \u0219i a \u0219aisprezecea zi a lunii lunare, indiferent de ziua s\u0103pt\u0103m\u00e2nii [Iuliene]<\/em>, aceste date put\u00e2nd s\u0103 cad\u0103
\nla fel \u00een fiecare an. Episcopii Romei, dornici de a consolida respectarea
\nduminicii ca o s\u0103rb\u0103toare a bisericii, au decis c\u0103 celebrarea anual\u0103 ar trebui
\ns\u0103 aib\u0103 \u00eentotdeauna loc vineri, s\u00e2mb\u0103t\u0103,
\nduminic\u0103 \u0219i \u00een urma celei de a paisprezecea zi a lunii lunare. \u00cen Roma, Vinerea
\n\u0219i S\u00e2mb\u0103ta Pa\u0219telui au fost zile de post, iar Duminica, postul era \u00eencheiat
\nprin \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219anie. Aceast\u0103 controvers\u0103 a
\ndurat aproape dou\u0103 secole, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Constantin a intervenit \u00een numele
\nepiscopilor romani \u0219i a scos \u00een afara legii cel\u0103lalt grup. 13<\/sup><\/em><\/p>\n

O declara\u021bie a lui Eusebiu de Cezareea arat\u0103 c\u0103
\nbisericile din Asia au r\u0103mas ag\u0103\u021bate mult timp \u00een celebrarea Pa\u0219telui \u00een luna(spicelor)
\nAbib 14, \u00een timp ce bisericile din vest au trecut la duminica p\u0103g\u00e2n\u0103 a
\nPa\u0219telui:<\/p>\n

O chestiune nu f\u0103r\u0103 importan\u021b\u0103, a ap\u0103rut \u00een acel
\nmoment [secolul al doilea t\u00e2rziu] pentru parohiile din toat\u0103 Asia, de la o tradi\u021bie
\nmai veche, care considera c\u0103 a paisprezecea
\nzi a lunii, este ziua \u00een care li sa poruncit evreilor s\u0103 sacrifice mielul<\/em>, c\u0103
\naceasta ar trebui s\u0103 fie respectat\u0103 ca s\u0103rb\u0103toare a Pa\u0219telui M\u00e2ntuitorului.
\nPrin urmare, a fost necesar s\u0103 se \u00eencheie postul lor \u00een acea zi, oricare ar fi fost ziua s\u0103pt\u0103m\u00e2nii [Iuliene]<\/em>.
\nDar nu era \u0219i obiceiul bisericilor din restul lumii s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t \u00een acest
\nmoment …. 14<\/sup><\/p>\n

Ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu al calendarului Iulian a \u00eensemnat c\u0103 Pa\u0219tele
\nbiblic \u00een luna Abib 14 ar putea c\u0103dea \u00een oricare zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii Iuliene. Prin
\nurmare, luna Abib 16, ziua \u00eenvierii, nu a c\u0103zut mereu duminica. Cei presa\u021bi s\u0103
\npun\u0103 festivitatea Pa\u0219telui pe calendarul Iulian au elaborat un decret,
\nproclam\u00e2nd c\u0103 to\u021bi cre\u0219tinii ar trebui s\u0103 respecte \u00eenvierea \u00een duminica
\nPa\u0219telui, mai degrab\u0103 dec\u00e2t Pa\u0219tele spicelor 14. Astfel, respectarea unei
\ns\u0103rb\u0103tori p\u0103g\u00e2ne, chipurile, onora \u00eenvierea lui Isus \u00eenlocuind s\u0103rb\u0103torile lui
\nYahuwah de comemorare a mor\u021bii lui Yahushua.<\/p>\n

Sinoade \u0219i adun\u0103ri de episcopi au avut loc \u00een acest
\nsens, \u0219i toate, cu un acord, prin coresponden\u021b\u0103 reciproc\u0103 au elaborat un decret
\necleziastic, prin care misterul \u00eenvierii Domnului nu trebuia s\u0103 fie s\u0103rb\u0103torit
\n\u00een nici o alt\u0103 zi dec\u00e2t \u00een ziua Domnului [Duminica], \u0219i c\u0103 ar trebui s\u0103 se respecte
\n\u00eencheierea postul pascal doar \u00een aceast\u0103 zi. 15<\/sup><\/p>\n\n\n\n
\"Invierea:<\/a><\/p>\n

Invierea: Sarbatoarea de Pasti? sau Primele Roade?
\n<\/a><\/font><\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Cei care se ag\u0103\u021bau de
\ncalendarul biblic au protestat imediat \u00eempotriva decretului arogant al
\nepiscopilor occidentali. \u00centr-o scrisoare trimis\u0103 lui Victor, episcopul Romei,
\nPolycrates a declarat credin\u021ba sa ferm\u0103 \u00een utilizarea, \u00een continuare, a calendarul
\nbiblic pentru celebrarea Pa\u0219telui. Scrisoarea sa este de o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103
\npentru cre\u0219tinii de ast\u0103zi, deoarece \u00eei enumer\u0103 pe Ioan cel iubit \u0219i Apostolul
\nFillip ca p\u0103str\u00e2nd Pa\u0219tele! Eusebiu relateaz\u0103:<\/p>\n

Dar episcopii din
\nAsia, condu\u0219i de Polycrates, au decis s\u0103
\nimbratiseze vechiul obicei transmis lor<\/em>.
\nEl \u00eensu\u0219i, \u00eentr-o scrisoare pe care a adresat-o lui Victor \u0219i bisericii Romei,
\nexpune \u00een urm\u0103toarele cuvinte tradi\u021bia care a ajuns la el:<\/p>\n

\n

Observ\u0103m exact ziua; f\u0103r\u0103 s\u0103 ad\u0103ug\u0103m, f\u0103r\u0103 s\u0103 d\u0103m deoparte
\nceva. Ca \u0219i \u00een Asia, \u00eendrum\u0103torii mari(apostolii) care au adormit,\u0219i care vor \u00eenvia din nou \u00een
\nziua Domnului, c\u00e2nd va veni cu slav\u0103 din cer, s\u0103-i cheme pe to\u021bi sfin\u021bii.
\nPrintre ace\u0219tia sunt Filip, unul din cei doisprezece apostoli. . . \u0219i, \u00een plus,
\nIoan, care a fost, at\u00e2t martor c\u00e2t \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, \u0219i care a \u0219ezut pe pieptul
\nDomnului, \u0219i. . .a adormit la Efes. \u0218i Policarp din Smirna, care a fost un
\nepiscop \u0219i martir. . To\u021bi ace\u0219tia au
\nrespectat a paisprezecea zi a Pa\u0219telui, conform Evangheliei, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie lipsi\u021bi
\nde respect, dar urm\u00e2nd regula de credin\u021b\u0103.<\/em> 16<\/sup><\/p>\n

\u00cen cazul \u00een care credincio\u0219ii din Asia au refuzat s\u0103
\nrenun\u021be la calendarul biblic pentru calcularea Pa\u0219telui, este pu\u021bin probabil c\u0103
\nei au refuzat, de asemenea, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Sabatul adev\u0103rat calculat de acela\u0219i calendar.
\nEpiscopul Romei „a \u00eencercat imediat s\u0103
\ndesparta din unitatea comun\u0103 a
\nparohiilor \u00eentregii Asii, bisericile care conveniser\u0103 cu ei ca fiind heterodoxe;
\n\u0219i a scris scrisori prin care i-a declarat pe to\u021bi fra\u021bii de acolo, \u00een
\n\u00eentregime, excomunica\u021bi. „17<\/sup><\/p>\n

Este important de constatat c\u0103 nu a existat niciodat\u0103
\nvreun argument \u00een plus, atunci c\u00e2nd a avut loc \u00eenvierea. Ambii au recunoscut c\u0103
\na avut loc pe 16 Abib a calendarului luni-solar. Dezacordul, a\u0219a cum s-a
\nmen\u021bionat \u00een citatul de mai sus, a fost , c\u00e2nd s\u0103 o s\u0103rb\u0103torim. Datele sunt
\nstabilite de calendare, astfel c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, argumentul \u00een plus era,
\ncare calendare ar putea fi folosite pentru a stabili celebrarea. Adev\u0103ratul
\nscop era s\u0103 unifice cre\u0219tinii \u0219i p\u0103g\u00e2nii deopotriv\u0103, prin celebrarea r\u0103stignirii \u0219i \u00eenvierii, care au
\nfost transferate de la calendarul Biblic luni-solar<\/em>
\nla cel p\u0103g\u00e2n, calendarul solar Iulian. Dup\u0103 patru ani de la decretele care
\n\u00eenal\u021b\u0103 duminica din 321 e.n, Constantin a convocat Conciliul de la Nicea \u00een 325
\npentru a solu\u021biona aceast\u0103 dezbatere.<\/p>\n

Nu va mai fi respectat sacrificiul M\u00e2ntuitorului pe
\n14, 15 si 16 Abib pe calendarul
\nluni-solar. \u00cen viitor, astfel de celebr\u0103ri vor fi transferate c\u0103tre vineri,
\ns\u00e2mb\u0103ta \u0219i duminica Pa\u0219telui din calendarului iulian, care poate deriva de la
\n20-22 martie la 22-25 aprilie.Episcopul Romei, dorind s\u0103 aib\u0103 o mai mare putere
\n\u0219i influen\u021b\u0103, a aruncat greutatea influen\u021bei sale asupra lui Constantin. In
\ntimpul lui Constantin, apostazia \u00een
\nbiseric\u0103 era preg\u0103tit\u0103 pentru ajutorul unui conducator civil prietenos care s\u0103
\nfurnizeze for\u021ba necesar\u0103 de constr\u00e2ngere.” 18<\/sup><\/p>\n

Constantin a fost
\ncategoric \u00een privin\u021ba calendarului evreiesc, care nu mai trebuia utilizat
\npentru calcularea acestor date.<\/p>\n

La Consiliul de la Nice [Nicea] ultimul fir care era
\nconectat la tulpina mam\u0103 a fost rupt,. Festivalul de Pa\u0219ti care era, p\u00e2n\u0103 acum,
\ns\u0103rb\u0103torit \u00een cea mai mare parte, \u00een acela\u0219i timp cu Pa\u0219tele evreiesc, \u0219i
\n\u00eentr-adev\u0103r pe zilele calculate \u0219i fixate de Synhedrion [Sanhedrin] \u00een Iudeea
\nla sarbatoare sa, urma ca, \u00een viitor, s\u0103 fie celebrat cu totul independent de
\ncalendarul evreiesc,<\/em> „C\u0103ci este nepotrivit peste m\u0103sur\u0103 ca la aceste
\nsfinte festivaluri s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 urm\u0103m obiceiurile evreilor. De acum \u00eenainte,
\ns\u0103 nu mai avem nimic \u00een comun cu acest popor odios; M\u00e2ntuitorul nostru ne-a
\nar\u0103tat o alt\u0103 cale. Ar fi \u00eentr-adev\u0103r absurd dac\u0103 evreii ar fi \u00een masur\u0103 s\u0103 se
\nlaude c\u0103 nu suntem pe pozi\u021bia de a s\u0103rb\u0103tori Pa\u0219tele f\u0103r\u0103 ajutorul normelor (calculele)
\nlor.”Aceste remarci sunt atribuite \u00eemp\u0103ratului Constantin. . [\u0219i au
\ndevenit] principiul director al Bisericii, care, la acel moment, era gata s\u0103 decid\u0103 soarta evreilor.19<\/sup><\/em><\/p>\n\n\n\n
\n

Constantin a realizat trei lucruri, efectele de und\u0103 care r\u0103sun\u0103 si ast\u0103zi:<\/strong><\/font><\/p>\n

1.Standardizarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii planetare de \u0219apte zile prin transformarea dies Solis (duminic\u0103) \u00een prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, \u0219i dies Saturni (s\u00e2mb\u0103t\u0103) \u00een ultima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<\/p>\n

2.\u00cen\u0103l\u021barea Pa\u0219telui \u0219i garantarea c\u0103 adev\u0103ratul Pa\u0219te nu ar c\u0103dea \u00een aceea\u0219i zi cu Pa\u0219tele p\u0103g\u00e2n.<\/p>\n

3. \u00cen\u0103l\u021barea dies Solis (duminic\u0103) ca zi de \u00eenchinare at\u00e2t pentru p\u0103g\u00e2ni c\u00e2t \u0219i pentru cre\u0219tini.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Efectul pe termen lung a fost c\u0103, „Duminica
\nPa\u0219telui” a intrat \u00een paradigma cre\u0219tin\u0103 ca Ziua \u00eenvierii lui
\nHristos. Corolarul acestei reajustari de
\ncalcul de timp a fost c\u0103 ziua precedent\u0103 Duminicii Pa\u0219telui, s\u00e2mb\u0103ta, a devenit
\npentru totdeauna \u00eenlocuitorul
\nAdev\u0103ratului Sabat al Bibliei. Aceasta este adev\u0103rata semnifica\u021bie a
\n„legii duminicale” a lui
\nConstantin,<\/em> care a pus bazele ipotezei moderne c\u0103 ar fi existat
\ndintotdeauna un ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu. 20<\/sup><\/p>\n

Rezultatul ac\u021biunilor lui Constantin a favorizat, de
\nfapt frac\u021biunea p\u0103g\u00e2n\u0103 a imperiului. Cu toate acestea, episcopii corup\u021bi ai
\nRomei au fost \u00een masura s\u0103 prezinte aceste m\u0103suri la fel de favorabile pentru
\ncre\u0219tini. „P\u00e2n\u0103 la momentul lui Constantin, apostazia \u00een biseric\u0103 era
\npreg\u0103tit\u0103 pentru ajutorul unui conducator civil prietenos care s\u0103 furnizeze
\nfor\u021ba necesar\u0103 de constr\u00e2ngere.” 21<\/sup> Adev\u0103ratul calendar luni-solar, transmis de
\nla Crea\u021biune \u0219i de Moise, a fost
\npierdut.<\/p>\n

Rezultatul:<\/strong><\/h3>\n

Rezultatul ecumenismului lui Constantin a fost rapid
\nsim\u021bit. To\u021bi cei care au refuzat s\u0103 renun\u021be la utilizarea calendarului biblic
\npentru calcularea Pa\u0219telui, au sim\u021bit m\u00e2na grea a opresiunii cum cade asupra
\nlor. Fiul lui Constantin, Constantius, a \u00eempins ac\u021biunea tat\u0103lui s\u0103u cu un pas
\nmai mult \u0219i a scos \u00een afara legii utilizarea calendarului biblic al evreilor.
\nIstoricul David Sidersky a constatat: „. Nu a mai fost posibil sub
\nConstantini utilizarea vechiului calendar”<\/em> 22<\/sup><\/p>\n

\u00cen anii urm\u0103tori, evreii au trecut prin „fier \u0219i
\nfoc.” \u00cemp\u0103ra\u021bii cre\u0219tini au interzis
\ncalcularea evreiasc\u0103 din calendar<\/em>, \u0219i nu permiteau anun\u021barea zilelor de s\u0103rb\u0103toare. Graetz spune,
\n„Comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti au fost l\u0103sate \u00een dubiu total cu privire la cele
\nmai importante decizii religioase:. Festivalurile (s\u0103rb\u0103torile) lor”.
\nConsecin\u021ba imediat\u0103 a fost fixarea \u0219i calcularea calendarului ebraic de c\u0103tre
\nHillel al II-lea 23<\/sup><\/p>\n\n\n\n
\"In<\/a><\/p>\n

In Apararea Sabatului Lunar | Partea 1<\/a>
\n<\/font><\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Ac\u021biunea lui Constantius „i-a afectat pe
\ncre\u0219tinii apostolici, \u00een aceia\u0219i m\u0103sur\u0103. \u00cen timp ce Tertulian 24<\/sup>
\nrelev\u0103 cum cre\u0219tinii p\u0103g\u00e2niza\u021bi au transferat deja \u00eenchinarea lor in „ziua soarelui”, \u00eenc\u0103 din secolul al
\ndoilea, al\u021bii aveau s\u0103 se ag\u0103\u021be de adev\u0103ratul Sabat pentru \u00eenc\u0103 1000 de ani.
\nAproape 40 de ani dup\u0103 Conciliul de la Niceea, Consiliul din Laodiceea (c. 363-364) a lansat o declara\u021bie
\ncer\u00e2nd cre\u0219tinilor s\u0103 lucreze \u00een Sabat \u0219i s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la munc\u0103 \u00een ziua
\nDomnului. Acest decret, tradus \u00een englez\u0103, prevedea:<\/p>\n

\u201cCre\u0219tinii nu trebuie
\ns\u0103 iudaizeze \u0219i s\u0103 fie inactivi s\u00e2mb\u0103ta, ci vor lucra \u00een acea zi; \u00eens\u0103 vor
\nonora, \u00een special, ziua Domnului, \u0219i fiind cre\u0219tini, trebuie, dac\u0103 este
\nposibil, s\u0103 nu fac\u0103 nici o lucrare \u00een ziua aceea. Dac\u0103 totu\u0219i, sunt g\u0103si\u021bi iudaiz\u00e2nd, ei vor fi exclu\u0219i de la
\nHristos.\u201d<\/p>\n

\u00cen conformitate cu episcopul \u0219i c\u0103rturarul
\nromano-catolic, Karl Josef von Hefele (1809-1893), folosirea cuv\u00e2ntului
\n„Saturday” din citatul de mai sus este incorect\u0103. \u00cen original,
\ncuv\u00e2ntul folosit era Sabat sau Sabbato nu dies
\nSaturni<\/em> sau S\u00e2mb\u0103ta.<\/p>\n

Quod non oportet Christianos Judaizere et otiare
\nin Sabbato<\/u>, sed operari in eodem die. Preferentes autem in
\nveneratione Dominicum diem si vacre voluerint, ut Christiani hoc faciat; quod
\nsi reperti fuerint Judaizere Anathema sint a Christo.<\/em><\/p>\n

\n

Cre\u0219tinii, \u00een momentul schimb\u0103rii calendarului, nu
\ns-au sim\u021bit deruta\u021bi de faptul c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta a devenit Sabatul. Toat\u0103 lumea \u0219tia
\nc\u0103 ziua lui Saturn a fost recent mutat\u0103 de la prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii planetare p\u0103g\u00e2ne,
\nla ultima zi. . . de vremece
\nSabatul erat ziua a \u0219aptea a
\ncalendarului luni-solar evreiesc, nu dorea sa fie cu nimeni asociat in putere
\n \u00cenc\u0103 o dat\u0103, au existat dou\u0103 zile
\ndiferite pe dou\u0103 sisteme calendaristice distincte. 25<\/sup><\/p>\n

Puterea politic\u0103 a Romei a \u00eemprumutat sprijin de la decretele
\nreligioase ale lui Constantin \u0219i Constantius. \u00cen timp ce unii cercet\u0103tori au
\npresupus gre\u0219it conflictul \u00eentre s\u00e2mb\u0103t\u0103 versus duminic\u0103, realitatea
\nistoric\u0103 arat\u0103 c\u0103 oamenii din timpul acela au fost con\u0219tien\u021bi de existen\u021ba
\ncalendarului luni-solar biblic \u0219i au \u0219tiut cum s\u0103-l foloseasc\u0103. Mul\u021bi
\ncredincio\u0219i din est sau dincolo de col\u021burile Imperiului Roman au fost sili\u021bi s\u0103
\nabandoneze timpul de odihn\u0103 biblic. „Acei cre\u0219tini care erau \u00een c\u0103utarea
\nunei c\u0103i de iesire din dificultatea p\u0103zirii Sabatului l-au mutat c\u0103tre o vedere
\nmai mare, \u0219i anume prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii [Iuliene]. Iar al\u021bii, la marginea
\nImperiului, unde antisemitismul nu exista, au continuat venerarea lor din ziua
\na \u0219aptea de Sabat. „26<\/sup><\/p>\n

REAC\u021aIA<\/strong><\/h3>\n


\nHillel II<\/strong><\/p>\n

La fel cum Constantin, a fost puterea
\ndin spatele unei ac\u021biuni care \u00een cele din urm\u0103 a dus la distrugerea calendarului
\nbiblic at\u00e2t de necesar cre\u0219tinilor, un alt om, un evreu, a fost responsabil
\npentru o reac\u021bie<\/em> care a avut
\nconsecin\u021be la fel de ambi\u021bioase.<\/p>\n\n\n\n
\n

<\/em><\/p>\n

„Declararea noii luni prin observarea lunii noi, iar noul an la apari\u021bia prim\u0103verii, se poate face numai de c\u0103tre Sinedriu. \u00cen timpul lui Hillel al II-lea, ultimul pre\u0219edinte al Sinedriului, romanii au interzis aceast\u0103 practic\u0103. Prin urmare, Hillel al II-lea a fost obligat s\u0103 instituie calendarul s\u0103u fix, astfel in vigoare, avertizat de aprobarea \u00een avans a Sinedriului la calendarelor tuturor anilor viitori. <\/p>\n

„Calendarul evreiesc \u0219i s\u0103rb\u0103torile (inclusiv Sabatul.):Jewish Calendar:Schimbarea Calendarului,” http:\/\/www.torah.org.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u00cenainte de distrugerea Ierusalimului, Marele Preot era
\nresponsabil cu calendarul. „\u00cen timp ce Sinedriul<\/em>
\n(Curtea Suprem\u0103 rabinic\u0103) prezida \u00een Ierusalim, nu avea nici un calendar prestabilit.
\nEi evaluau fiecare an ca s\u0103 stabileasc\u0103
\ndac\u0103 acesta trebuia s\u0103 fie declarat an bisect. „27<\/sup> Aceast\u0103
\nsarcin\u0103 a revenit pre\u0219edintelui Sinedriului, deoarece preo\u021bia nu mai exista. „Sub domnia lui
\nConstantius (337-362) persecu\u021biile evreilor au ajuns la o atrocitate a\u0219a de
\nmare \u00eenc\u00e2t. . . calcularea calendarului
\n[a fost] interzis\u0103 sub amenin\u021barea pedepsei severe<\/em>. „28<\/sup> Ca o reac\u021bie la aceast\u0103 situa\u021bie Hillel II, pre\u0219edintele
\nSinedriului, a f\u0103cut un pas extraordinar \u00een 359 e.n., modific\u00e2nd calendarul
\nbiblic vechi, ca s\u0103 permit\u0103 evreilor s\u0103 coexiste mai u\u0219or cu cre\u0219tinii.<\/p>\n

Dup\u0103 Hillel II<\/strong><\/p>\n

Comunit\u0103\u021bile \u00eendep\u0103rtate nu ar mai fi trebuit
\ns\u0103 a\u0219tepte mesageri de la pre\u0219edintele Sinedriului, ca s\u0103 ajung\u0103 la ei s\u0103 \u0219tie
\nc\u00e2nd a \u00eenceput o nou\u0103 lun\u0103. Fiecare comunitate ar fi fost, de acum \u00eenainte, \u00een
\nm\u0103sur\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 pentru ele \u00eensele, c\u00e2nd a \u00eenceput o nou\u0103 lun\u0103 \u0219i c\u00e2nd o a-13-a lun\u0103 urma s\u0103 fie ad\u0103ugat\u0103.<\/p>\n

Calendarul
\n„Fixat”<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Hillel al II-lea a „fixat”
\ncalendarul, a \u00eencorporat anii bisec\u021bi cu caracter permanent. 29<\/sup> Este
\nposibil, dar nu demonstrabil, c\u0103 acest ciclu special de ani bisec\u021bi a fost
\nfolosit \u0219i \u00een\u021beles, \u00eenainte de Hillel, dup\u0103 cum urmeaz\u0103 19 ani ciclu metonic. Hillel a bazat
\ncalendarul s\u0103u „pe calcule matematice \u0219i astronomice [mai degrab\u0103 dec\u00e2t
\nobserva\u021bii]. Acest calendar, \u00eenc\u0103 \u00een uz, a standardizat lungimea lunilor \u0219i
\nad\u0103ugarea unor luni pe parcursul unui ciclu de 19 ani, astfel \u00eenc\u00e2t calendarul
\nlunar se realiniaz\u0103 cu anii solari. „[30] El a stabilit ca o lun\u0103, a
\ntreisprezecea s\u0103 fie intercalat\u0103 \u00een al 3-a, 6, 8, 11, 14, 17, \u0219i 19 ani ai
\nciclului de 19 ani.<\/p>\n

Dar Hillel a f\u0103cut mai mult dec\u00e2t s\u0103 fac\u0103 cunoscut un
\nciclu de 19 ani de intercala\u021bii, care a fost, dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile,
\nfolosit tot timpul. El a transferat, de asemenea, respectarea Sabatului vechi
\nde la a 8-a, a 15-a, a 22-a \u0219i a 29-a zi
\ndin luna calendaristica lunara, la fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 din lunile Iuliene. Aceast\u0103
\nschimbare a necesitat alte: reguli de am\u00e2nare. Schimbarea Sabatul
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nal din calendarul luni-solar \u00een s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u00een mod clar implic\u0103 necesitatea
\nunor norme de am\u00e2nare care, \u00eenainte de „fixarea” calendarului de
\nc\u0103tre Hillel, a fost inutile. \u00cen conformitate cu Enciclopedia Universal\u0103 Evreiesc\u0103,
\n„Luna Noua \u00eenc\u0103 este, \u0219i Sabatul a fost ini\u021bial, dependente de ciclul
\nlunar.” 31<\/sup> Atunci c\u00e2nd at\u00e2t Sabatul c\u00e2t \u0219i s\u0103rb\u0103torile anuale
\nsunt calculate pe calendarul luni-solar, regulile de am\u00e2nare sunt inutile. Se
\n\u00eent\u00e2mpl\u0103 doar atunci c\u00e2nd s\u0103rb\u0103torile anuale sunt calculate pe un calendar, iar
\nSabatul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal se calculeaz\u0103 pe un
\naltul, s\u0103 apare conflicte care necesit\u0103 reguli de am\u00e2nare.<\/p>\n\n\n\n
\n

<\/em><\/p>\n

Reguli de Am\u00e2nare<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

1. Anul Nou evreiesc, S\u0103rb\u0103toarea Tr\u00e2mbi\u021belor, nu pot c\u0103dea Duminic\u0103, Miercuri sau Vineri.<\/p>\n

2. \u00cen cazul \u00een care Luna Noua (molad) pentru a \u0219aptea lun\u0103 cade Duminic\u0103, Miercuri sau Vineri, Luna Noua este am\u00e2nat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua urm\u0103toare.<\/p>\n

3. \u00cen cazul \u00een care moladul din a \u0219aptea lun\u0103 \u00eentr-un an comun apare Mar\u021bi, la 3: 204\/1080 A.M. sau mai t\u00e2rziu, Luna Noua este am\u00e2nat\u0103 p\u00e2n\u0103 joi.<\/p>\n

4. \u00centr-un an obi\u0219nuit \u00een urma unui an bisect, \u00een cazul \u00een care molad din a \u0219aptea lun\u0103 are loc dup\u0103 orele 9 \u0219i 589\/1080 p\u0103r\u021bi pe o Luni diminea\u021ba, Luna Noua este am\u00e2nat\u0103 p\u00e2n\u0103 Mar\u021bi.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

F\u0103r\u0103 regulile de am\u00e2nare, s\u0103rb\u0103torile anuale intr\u0103 \u00een
\nconflict cu s\u00e2mb\u0103ta. De exemplu, dac\u0103 S\u0103rb\u0103toarea Tr\u00e2mbi\u021belor (New Moon pentru
\na \u0219aptea lun\u0103) poate s\u0103 cad\u0103 \u00eentr-o duminic\u0103,
\nultima zi a S\u0103rb\u0103torii Corturilor
\nar c\u0103dea pe o zi de s\u00e2mb\u0103t\u0103, \u00een conflict cu respectarea tradi\u021bional\u0103 pentru
\nultima zi a s\u0103rb\u0103torii. De aici nevoia de prima \u0219i a doua regul\u0103 de am\u00e2nare.
\nCea de a treia regul\u0103 de am\u00e2nare asigur\u0103 c\u0103 specific pentru anul \u00een cauz\u0103, este
\ns\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 355 zile. Cea de a patra regul\u0103 de am\u00e2nare garanteaz\u0103 c\u0103 un an
\nobi\u0219nuit dup\u0103 un an bisect nu este mai scurt de 383 zile. 32<\/sup><\/p>\n

Acest calendar „fix” este foarte rigid.<\/p>\n

Exist\u0103 exact paisprezece modele diferite pe care anii
\ncalendaristici ebraici le-ar putea avea, \u0219i care se disting prin lungimea
\nanului \u0219i zilei s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00een care Ro\u0219 Ha\u0219ana cade. Deoarece regulile sunt
\ncomplexe, un model se poate repeta de mai multe ori \u00een decursul a c\u00e2\u021biva ani,
\niar apoi s\u0103 nu se mai repete pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. Dar calendarul
\nevreiesc este cunoscut a fi extrem de precis. Acesta nu „pierde” sau
\n„c\u00e2\u0219tig\u0103” timp la fel ca alte calendare. 33<\/sup><\/p>\n

.Aceasta a fost o
\nac\u021biune de supravie\u021buire a lui Hillel al II-lea. A fost f\u0103cut\u0103 ca r\u0103spuns la
\npersecu\u021biile brutale ale fiului lui Constantin, Constantius.<\/p>\n

Cu propria sa m\u00e2n\u0103
\nPatriarhul a distrus ultima leg\u0103tura care a unit comunit\u0103\u021bile dispersate pe tot parcursul imperiilor roman \u0219i persan.
\nEl a fost mai preocupat de siguran\u021ba continu\u0103rii iudaismului dec\u00e2t pentru demnitatea
\ncasei lui, \u0219i, prin urmare, a abandonat aceste func\u021bii pentru care str\u0103mo\u0219ii
\ns\u0103i. . . au fost at\u00e2t de gelo\u0219i \u0219i preocupa\u021bi. Membrii Sinedriului au favorizat
\naceast\u0103 inova\u021bie. 34<\/sup><\/p>\n

C\u00e2nd Hillel al II-lea
\na „fixat” calendarul, el, \u00een calitatea sa de pre\u0219edinte al
\nSinedriului, a dat \u00een mod eficient permisiunea evreilor s\u0103 se \u00eenchine S\u00e2mb\u0103ta
\npentru totdeauna \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n
\n

\nRezultatul<\/strong><\/font><\/p>\n<\/div>\n

Ast\u0103zi, cu aproape 1700 ani mai t\u00e2rziu, ac\u021biunea lui Constantin \u0219i reac\u021bia acestui Hillel al II-lea, are \u00eenc\u0103 impact asupra sutelor de milioane de oameni din intreaga lume.<\/strong><\/p>\n

\u2022 Catolicii se \u00eenchin\u0103 Duminica \u00een cinstea \u00eenvierii. Acest lucru este \u00een conformitate cu ac\u021biunea lui Constantin care a schimbat respectarea Pa\u0219telui evreiesc calculat luni-solar cu respectarea Pa\u0219telui p\u0103g\u00e2n, calculat solar.<\/p>\n

\u2022 Evreii se \u00eenchin\u0103 S\u00e2mb\u0103ta, deoarece legea talmudic\u0103 justific\u0103 actul de a p\u0103stra o zi din \u0219apte, atunci c\u00e2nd cineva nu \u0219tie c\u00e2nd cade adev\u0103ratul Sabat.<\/p>\n

\u2022 Cei mai multi protestan\u021bi se al\u0103tur\u0103 catolicilor \u00een \u00eenchinarea de Duminic\u0103, prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii moderne, S\u0103pt\u0103m\u00e2na Gregorian\u0103, presupun\u00e2nd c\u0103 este ziua \u00eenvierii.<\/p>\n

\u2022 Protestan\u021bii care p\u0103streaz\u0103 Sabatul de S\u00e2mb\u0103t\u0103 se \u00eenchin\u0103 s\u00e2mb\u0103ta, pentru c\u0103 este a \u0219aptea zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii moderne \u0219i ei presupun c\u0103, deoarece evreii se \u00eenchin\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103, trebuie s\u0103 fie Sabatul biblic.<\/p>\n

\u2022Musulmanii, de asemenea, onoreaz\u0103 metoda p\u0103g\u00e2n \/ papal\u0103 a calendarului Gregorian \u0219i merg la moschee pentru rug\u0103ciunile de Vineri.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Nu este posibil s\u0103
\ng\u0103si\u021bi adev\u0103ratul Sabat al zilei a \u0219aptea folosind calendarul gregorian modern.
\nAcest calendar solar nu este nimic mai mult dec\u00e2t o metod\u0103 de calcul p\u0103g\u00e2na a
\ntimpului. Calendarul iulian timpuriu a fost stabilit de p\u0103g\u00e2ni, pentru p\u0103g\u00e2ni.
\nAcesta a fost adoptat \u00een mod oficial pentru uz ecleziastic la Consiliul de la
\nNiceea. Acesta a fost ajustat ulterior de astronomul Iezuit , Christopher
\nClavius, la cererea Papei Grigore al XIII-lea – de unde \u0219i numele, calendarul Gregorian.
\nClavius a confirmat faptul ca originea calendarul iulian (\u0219i, astfel,
\ncalendarul gregorian, care vine de la el) se bazeaz\u0103 pe p\u0103g\u00e2nism \u0219i nu are nici
\nun fel de leg\u0103tur\u0103 cu calendarul biblic.<\/p>\n

\u00cen explica\u021bia sa despre calendarul Gregorian, Clavius
\na recunoscut c\u0103 atunci c\u00e2nd calendarul iulian a fost acceptat drept calendarul
\nbisericesc al Bisericii, calendarul biblic a fost respins: „Biserica Catolic\u0103 nu a folosit ritualul
\n[evreiesc] de celebrare a Pa\u0219telui, dar \u00eentotdeauna \u00een celebrarea ei a observat
\nmi\u0219carea lunii 35<\/sup> \u0219i soarelui, \u0219i, astfel, a fost sfin\u021bit de cei mai
\nvechi \u0219i cei mai sfin\u021bi Pontifi din Roma, \u0219i de asemenea, confirmat de primul
\nConsiliu de la Niceea. „36<\/sup>” cel mai vechi \u0219i cel mai sf\u00eent
\nconsiliu al pontifilor de la Roma „aici se refer\u0103 la Colegiul p\u0103g\u00e2n de
\npontifi dintre care Constantin, \u00een calitate de Pontifex Maximus<\/em>, a fost capul.<\/p>\n

Constantin a dorit unitate. A realizat acest obiectiv
\nprin ecumenism \u0219i interzicerea<\/em>
\nutiliz\u0103rii calendarului biblic pentru comemorarea mor\u021bii
\nlui Yahushua<\/em>. Hillel al II-lea a dorit supravie\u021buirea fizic\u0103 a
\niudaismului. El a atins obiectivul de a se compromite cu p\u0103g\u00e2nismul \u0219i a modificat <\/em>calendarul biblic. Rezultatul
\nacestei ac\u021biuni si reac\u021bia ce a urmat, a dus la acceptarea
\nde c\u0103tre mul\u021bime a faptului c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta este Sabatul biblic \u0219i duminica
\neste ziua \u00een care a \u00eenviat M\u00e2ntuitorul. Astfel, cre\u0219tinii \u0219i evreii au calculat
\nzilele de \u00eenchinare folosind calendarul solar p\u0103g\u00e2n, \u0219i neglij\u00e2nd adev\u0103ratul
\nSabat al lui Yahuwah.<\/p>\n

Nici unul dintre cei care doresc s\u0103 se \u00eenchine Creatorului \u00een Sabatul S\u0103u
\nsf\u00e2nt nu va calcula zilele de \u00eenchinare prin prezenta ur\u00e2ciune a pustiirii care-L dezonoreaz\u0103 pe Yahuwah
\n\u0219i pustie\u0219te sufletul. Doar calendarul luni-solar al Crea\u021biei poate indica cu
\nprecizie cand apare adev\u0103ratul Sabat. Las\u0103 deoparte tradi\u021biile omului. Accept\u0103
\nnumai cuv\u00e2ntul lui Yah \u0219i \u00eenchin\u0103-te Lui prin metoda Sa r\u00e2nduit\u0103 de p\u0103strare a timpului.<\/p>\n

\n
<\/div>\n

[1]<\/sup> Acest titlu, acum
\npretins de pap\u0103, vine de la Roma antic\u0103. Pontifex Maximus a fost marele preot
\nal Colegiului pontifilor ai religiei romane p\u0103g\u00e2ne. A fost at\u00e2t religios, c\u00e2t
\n\u0219i o func\u021bie politic\u0103.<\/p>\n

[2]<\/sup> Noua Enciclopedie
\nCatolica, vol. 4, pp. 179-181. Diverse inscrip\u021bii dup\u0103 cum sunt \u00eenregistrate \u00een
\nCorpus Inseriptionum Latinarum 1863 ed., Vol. 2, p. 58, # 481; „Constantin
\nI”, New Standard Enciclopedia, vol. 5. A se vedea, de asemenea,
\nChristopher B. Coleman, Constantin cel Mare \u0219i cre\u0219tinismul, p. 46.<\/p>\n

[3]<\/sup> A se vedea Robert L.
\nOdom, Duminica la P\u0103g\u00e2nismul Roman, „S\u0103pt\u0103m\u00e2na Planetar\u0103 \u00een primul secol
\n\u00ee.Hr.”<\/p>\n

[4]<\/sup> P. Brind’Amour,
\nCalendarul Roman: Cercet\u0103ri Istorice, 256-275.<\/p>\n

[5]<\/sup> https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Roman_calendar#Nundinal_cycle<\/a><\/p>\n

[6]<\/sup> Eviatar Zerubavel,
\nCercul de \u0219apte zile, p. 46, accentul furnizat.<\/p>\n

[7]<\/sup> Franz Cumont, Texte \u0219i Monumente Figurative referitoare la
\nMisterele lui Mithra<\/em>, Vol. I, p. 112, subliniere.<\/p>\n

[8]<\/sup> E. Diehl, Inscrip\u021bii din latina vechilor cre\u0219tini<\/em>,
\nVol. 2, p. 193, No. 3391. Vezi, de asemenea, JB de Rossi, Inscriptiones Christianae ora\u0219ul Roma<\/em>, Vol. 1, partea 1, p. 18, No.
\n11.<\/p>\n

J. B. de Rossi,<\/p>\n

[9]<\/sup> Philip Schaff, Istoria
\nBisericii Cre\u0219tine, Vol. 3, p. 380, accentul furnizat.<\/p>\n

[10]<\/sup> Din acest timp,
\ncre\u0219tinii din vest au venerat mult timp duminica p\u0103g\u00e2nizat\u0103 ca zi a \u00eenvierii
\nlui Yahushua.<\/p>\n

[11]<\/sup> J. Westbury-Jones, Imperialismul
\nRoman \u0219i cre\u0219tin, p. 210, accentul furnizat.<\/p>\n

[12]<\/sup> Michael I.
\nRostovtzeff, Istoria social\u0103 \u0219i economic\u0103 a Imperiului Roman, p. 456.<\/p>\n

[13]<\/sup> Odom, op. cit., p.
\n188, subliniere<\/p>\n

[14]<\/sup> Eusebiu, Istoria
\nBisericii, Cartea 5, capitolul 23, v. 1 Subliniere furnizat\u0103.<\/p>\n

[15]<\/sup> Idem., V. 2.<\/p>\n

[16]<\/sup> Idem., Capitolul 24,
\nv. 1-4, 6, accentul furnizat.<\/p>\n

[17]<\/sup> Ibid., <\/em>v.
\n9.<\/p>\n

[18]<\/sup> Michael I.
\nRostovtzeff, Istoria social\u0103 \u0219i economic\u0103 a Imperiului Roman, p. 456.<\/p>\n

[19]<\/sup> Heinrich Graetz,
\nIstoria evreilor, (Philadelphia: Societatea evreiasc\u0103 de Publica\u021bii ale
\nAmericii, 1893), Vol. II, pp. 563-564, accentul furnizat.<\/p>\n

[20]<\/sup> elaine Vornholt &
\nLaura Lee Vornholt-Jones, Calendarul
\nFrauda<\/em> „Calendar biblic interzis,” accentul furnizat.<\/p>\n

[21]<\/sup> Rostovtzeff, op.
\ncit.,<\/em> p. 456<\/p>\n

[22]<\/sup> David Sidersky, Originea Astronomic\u0103 a Cronologiei evreie\u0219ti<\/em>,
\np. 651, subliniere.<\/p>\n

[23]<\/sup> Grace Amadon,
\n„Raport al Comisiei pentru baza istoric\u0103, pozitia, implicarea \u0219i valabilitatea 22 octombrie 1844, „, partea
\na V Sec. B, pp. 17-18, caseta 7, Folder 1, Grace Amadon Collection, (Collection
\n154), Centrul pentru Adventist de Cercetare, Universitatea Andrews, Berrien
\nSprings, Michigan.<\/p>\n

[24]<\/sup>Tertulian, Apologia, cap. 16, \u00een J. P.
\nMigne, Patrologi\u00e6 Latinae, Vol. 1, cols. 369-372; Traducere englez\u0103 standard,
\n\u00een P\u0103rin\u021bii Ante-niceeni, Vol. 3, p. 31<\/p>\n

[25]<\/sup> Vornholt, op. cit.,
\n„Schimbarea calendarului: Autentificare Papal\u0103 a Autorit\u0103\u021bii.”<\/p>\n

[26]<\/sup> Leslie Hardinge,
\nPh.D., Biserica Celtic\u0103 \u00een Marea Britanie, p. 76. Cre\u0219tinii din Sco\u021bia au
\ncontinuat s\u0103 calculeze Pa\u0219tele dup\u0103 calendarul biblic p\u00e2n\u0103 au primit o regin\u0103
\nromano-catolic\u0103 \u00een secolul al XI-lea.<\/p>\n

[27]<\/sup> http:\/\/www.chabad.org\/library\/article_cdo\/aid\/526875\/jewish\/The-Jewish-Year.htm<\/a><\/p>\n

[28]<\/sup> Extras din
\nEnciclopedia iudaic\u0103, „Calendarul, Istorie a,” http:\/\/jewishencyclopedia.com\/articles\/3920-calendar-history-of, accentul furnizat.<\/p>\n

[29]<\/sup>Pentru o explica\u021bie a
\nmodului \u00een care este calculat calendarul rabinic de Hillel al II-lea, a se
\nvedea, http:\/\/www.jewfaq.org\/calendr2.htm<\/a>.<\/p>\n

[30]<\/sup> Iudaismul 101,
\n„Calendarul evreiesc,” www.jewfaq.org<\/a><\/p>\n

[31]<\/sup> Enciclopedia Universal\u0103
\nEvreiasc\u0103, „Sarbatori”, pag. 410.<\/p>\n

[32]<\/sup> http:\/\/www.ironsharpeningiron.com\/postponements2.htm<\/a><\/p>\n

[33]<\/sup> http:\/\/www.chabad.org\/library\/article_cdo\/aid\/526875\/jewish\/The-Jewish-Year.htm<\/a><\/p>\n

[34]<\/sup> Graetz, op.
\ncit., <\/em>Vol. II, p. 573.<\/p>\n

[35]<\/sup> „Pa\u0219tele este o s\u0103rb\u0103toare mobil\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu se produce
\nla aceea\u0219i dat\u0103 \u00een fiecare an. Cum este calculat\u0103 data Pa\u0219telui? Consiliul de
\nla Niceea (325 AD) a stabilit data Pa\u0219telui ca Duminica urm\u0103toare cu lun\u0103 plin\u0103
\npascal\u0103, luna plina care cade pe sau dup\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 (primavara).
\n„(Http : \/\/catholicism.about.com\/od\/holydaysandholidays\/f\/Calculate_Date.htm)<\/p>\n

[36]<\/sup> Christopher
\nClavius, Calendarului Roman al lui Gregorio XIII P.M., Restaurat \u0219i explicat<\/em>, p. 54.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":224358,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"class_list":["post-109823","wlc-article","type-wlc-article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","wlc-article-category-calendarul-lui-yah","wlc-content-directory-sabbath"],"acf":[],"yoast_head":"\nConstantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume - Worlds Last Chance<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Constantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume - Worlds Last Chance\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"B\u0103rba\u021bii [Constantin+Hillel] \u00f7 2 Strategii omene\u0219ti = 1 Mare \u00cen\u0219el\u0103ciune \u00cen secolul al patrulea D.H., vechiul Sabat a fost \u00eenlocuit de S\u00e2mb\u0103t\u0103 printr-o schimbare \u00een calendare. Adev\u0103ratul Sabat al Scripturii a fost pierdut. Una dintre cele mai mari fraude din istoria lumii a fost comis\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape 1700 ani prin ac\u021biunile a doi […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Worlds Last Chance\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-08-21T16:18:35+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/constantine-hillel-poster-romanian-new.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"250\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"159\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"31 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/\",\"url\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/\",\"name\":\"Constantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume - Worlds Last Chance\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/constantine-hillel-poster-romanian-new.jpg\",\"datePublished\":\"2012-12-03T12:06:00+00:00\",\"dateModified\":\"2025-08-21T16:18:35+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/constantine-hillel-poster-romanian-new.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/constantine-hillel-poster-romanian-new.jpg\",\"width\":250,\"height\":159},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Articles\",\"item\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Constantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website\",\"url\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/\",\"name\":\"Worlds Last Chance\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Constantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume - Worlds Last Chance","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Constantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume - Worlds Last Chance","og_description":"B\u0103rba\u021bii [Constantin+Hillel] \u00f7 2 Strategii omene\u0219ti = 1 Mare \u00cen\u0219el\u0103ciune \u00cen secolul al patrulea D.H., vechiul Sabat a fost \u00eenlocuit de S\u00e2mb\u0103t\u0103 printr-o schimbare \u00een calendare. Adev\u0103ratul Sabat al Scripturii a fost pierdut. Una dintre cele mai mari fraude din istoria lumii a fost comis\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape 1700 ani prin ac\u021biunile a doi […]","og_url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/","og_site_name":"Worlds Last Chance","article_modified_time":"2025-08-21T16:18:35+00:00","og_image":[{"width":250,"height":159,"url":"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/constantine-hillel-poster-romanian-new.jpg","type":"image\/jpeg"}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Timp estimat pentru citire":"31 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/","url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/","name":"Constantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume - Worlds Last Chance","isPartOf":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/constantine-hillel-poster-romanian-new.jpg","datePublished":"2012-12-03T12:06:00+00:00","dateModified":"2025-08-21T16:18:35+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#primaryimage","url":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/constantine-hillel-poster-romanian-new.jpg","contentUrl":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/constantine-hillel-poster-romanian-new.jpg","width":250,"height":159},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/yah-s-calendar\/constantine-i-hillel-ii-two-men-who-deceived-the-whole-world\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Articles","item":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Constantin I \u0219i Hillel II: Doi Oameni Care Au \u00cen\u0219elat \u00centreaga Lume"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website","url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/","name":"Worlds Last Chance","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wlc-article\/109823","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wlc-article"}],"about":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/wlc-article"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=109823"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/224358"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=109823"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}