{"id":109186,"date":"2012-12-03T12:55:26","date_gmt":"2012-12-03T12:55:26","guid":{"rendered":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/wlc-article\/migrating-calendarul-biblic-socotirea-anului-nou\/"},"modified":"2025-08-21T06:50:00","modified_gmt":"2025-08-21T06:50:00","slug":"calendarul-biblic-socotirea-anului-nou","status":"publish","type":"wlc-article","link":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/articles\/calendarul-lui-yah\/calendarul-biblic-socotirea-anului-nou\/","title":{"rendered":"Calendarul Biblic: Socotirea Anului Nou"},"content":{"rendered":"\n\n\n
WLC
\ncrede, bazat pe mandatul din Exod 34:22, ca Noul An biblic se socoteste
\nincepand cu cea mai apropiata<\/em> Luna
\nNoua de echinoctiul vernal. <\/strong> <\/font><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n


\n<\/strong><\/font><\/p>\n

(1) Ce spune, Biblia
\nsau ce mentioneaza ea in legatura cu Noul An?<\/strong><\/font><\/h4>\n

In Exod 12, Yahuwah
\ninstruia pe Moise:<\/p>\n

„Aceasta va fi
\nluna de inceput a lunilor caledaristice: va fi, pentru voi prima luna a
\nanului.\u201d (Exod 12:2)<\/p>\n

Din context, stim ca
\naceasta era in timpul sau in apropierea primaverii, dar cum urma, Moise sa
\ndelimiteze \u201cprima luna calendaristica\u201din anii viitori? Cum urma, el sa cunoasca
\ncand incepea primavara? Urma sa-si bazeze, el,
\nNoul An pe vegetatie( orzul), sau sa cerceteze cerul? Geneza detine
\nraspunsul:<\/p>\n

\u201cSi Elohim a spus, \u2019Sa
\nfie niste luminatori in intinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei
\nsa fie niste semne care sa arate vremile, zilele si anii; si sa slujeasca de
\nluminatori in intinderea cerului, ca sa lumineze pamantul.\u2019Si asa afost. (Geneza
\n1:14-15)<\/p>\n

Geneza 1:14 afirma
\nfoarte clar ca trupurile ceresti urmeaza sa fie \u201csemne care sa arate vremile
\n,zilele si \"Genezaanii.\u201d Nu este nici o mentiune cu privire la vegetatie in acest
\npasaj. Nicaieri in Scriptura nu se declara ca inceputul anului urmeaza sa fie
\ndeterminate de examinarea orzuui. A sugera ca Noul An depinde de gradul de
\ncoacere al orzului, cand Scriptura declara fara tagada ca trupurile ceresti
\nurmeaza sa determine anii, inseamna sa adaugi la Cuvantul luiYahuwah. <\/p>\n

\u201cSa nu adaugi la
\ncuvantul pe care ti l-am poruncit, nici sa nu scoti din el ci sa pazesti
\nporuncile lui Yahuwah, Elohimul tau pe care ti le poruncesc.\u201d (vezi Deuterenom
\n4:2)<\/p>\n

\n

\u201cPazeste cu atentie
\ntot ce ti-am poruncit, sa nu adaugi si nici sa nu scoti ceva din el.\u201d (vezi
\nDeuteronom 12:32.)<\/p>\n

\n

\u201cOrice cuvant al lui
\nEloah este incercat, El este un scut pentru cei ce se incred in El. N-adauga
\nnimic la cuvintele Lui, ca sa nu te pedepseasca, si sa fii gasit mincinos.\u201d (Vezi Proverbele
\n30:5-6)<\/p>\n

Cu toate ca traditia
\npopulara invata ca semnul coacerii orzului in Palestina reprezinta indicatorul
\npentru Noul An, in sprijinul acestei supozitii nu putem aduce nici macar un
\nsingur pasaj din Scriptura. ( Pentru a afla mai mult de ce presupusa \u201clege a
\norzului\u201d nu poate determina corect Noul An, cercetati sectiunea de mai jos,
\nintitulata \u201cProbleme insurmontabile in folosirea \u2018Legii lui Moise cu privire la
\nsecerisul orzului.\u201d<\/p>\n

Dupa
\nce am stabilit cu certitudine ca trupurile ceresti urmeaza sa determine anii,
\nintrebarea este: \u201cCe fenomen se petrece in cer care sa ne faca cunoscut ca
\niarna a trecut si un Nou An poate incepe?\u201d Un indiciu important poate fi gasit in Exod 34 <\/p>\n

\u201cSa tii sarbatoarea
\nsaptamanilor,a celor dintai roade din secerisul graului, si sarbatoarea
\nstrangerii roadelor la sfarsitul anului [H8622<\/u>].\u201d (Exodus 34:22)<\/p>\n

Sa examinam cuvantul
\nevreiesc, tradus aici ca \u201csfarsit\u201d<\/p>\n

H8622 (tekufah)<\/u> -\u201crunda,
\ncircuit de timp sau spatiu, o intoarcere, circuit\u201d( Brown-Driver-Briggs Hebrew
\nDictionary)<\/p>\n

Desi nu este la o
\nprima aparitie in KJV, cuvantul tradus aici cu \u201csfarsit\u201d[Strong\u2019s H8622] se
\nrefera la echinoctiul de toamna care se petrece la mijlocul anului. Acest lucru
\neste confirmat de \u201csarbatoarea strangerii roadelor\u201d, deasemenea denumita si ca
\n\u201cSarbatoarea corturilor\u201d si \u201csarbatoarea colibelor\u201d care are loc toamna in Luna
\na Saptea(Levitic 23:34)-la
\nmijlocul anului si nu la sfarsitul lui. <\/p>\n

Enciclopedia Iudaica<\/em> recunoaste aceasta
\ninterpretare.<\/p>\n

\u201cCele patru
\nanotimpuri din anul evreiesc sunt denumite tekufot [pluralul lui tekufah;
\nH8622]. Mai exact reprezinta inceputul fiecaruia dintre cele patru sezoane- in
\nlimbaj obisnuit este chiar inceputul-denumit tekufah( literar \u201ccircuit\u201d, din \u05e7\u05d5\u05e3
\ninfratit cu \u05e0\u05e7\u05e3,\u201da se roti\u201d), tekufah-Nisan inseamna chiar momentul in care soarele se afla in
\npunctul vernal la echinoctiu, cel al lui Tammuz reprezinta punctul solstitiului
\nde vara, cel din luna Tishri, la punctul autumnal al echinoctiului, si cel din
\nTevet, in punctul solstitiului de iarna\u201d (Encyclopedia Judaica, Article \u201cCalendar\u201d, p.356)<\/p>\n

Traducerea de mai jos
\nofera o acuratete mai buna asupra textului din Exod 34:22. <\/p>\n

\u201cSi va trebui sa-mi
\npaziti sarbatoarea saptamanilor, inceputul seceratului graului; sarbatoarea
\nstrangerii roadelor la mijlocul anului.\u201d (Exodul 34:22, Brenton\u2019s English
\nSeptuagint)<\/p>\n

\n

\u201cSi va trebui sa
\npazesti pentru tine insuti ;primele roade ale secerisului graului; si
\nsarbatoarea strangerii roadelor; la revolutia anului.\u201d (Exod 34:22, YLT)<\/p>\n

\n

\u201cSi va trebui sa
\npazesti sarbatoarea saptamanilor, primelor fructe ale secerisului graului, si
\nsarbatoare strangerii roadelor in curba anului.\u201d (Exod 34:22, Darby)<\/p>\n

Astfel, am stabilit
\nurmatoarele;<\/p>\n

    \n
  1. Sarbatoarea
    \nstrangerii roadelor se petrece in preajma recoltei de toamna in Luna a
    \nSaptea (Levitic 23:34).<\/li>\n
  2. Sarbatoarea strangerii roadelor este asociata
    \ncu echinoctiul de toamna la mijlocul anului.<\/li>\n<\/ol>\n

    Este doar logic sa concluzionam, bazati fiind pe cele de mai sus ca
    \ninceputul anului este conectat cu echinoctiul de primavara, care are loc cu
    \naproape sase luni inainte si dupa echinoctiul de toamna. Daca sarbatorile de
    \ntoamna sunt conectate cu echinoctiul de toamna in mijlocul anului, atunci
    \nsarbatorile de primavera trebuie sa fie in legatura cu echinoctiul de primavera
    \nla inceputul anului.<\/strong><\/p>\n

    Este foarte important sa luam aminte aici, ca Sarbatoarea Strangerii
    \nRoadelor este direct asociata cu echinoctiul de toamna;de aceea , pentru
    \nimplinirea mandatului biblic, Sarbatoarea Strangerii Roadelor trebuie sa fie
    \nin momentul sau foarte aproape de echinoctiul de toamna. <\/strong><\/p>\n

    (1a)
    \nEste aceasta in acord cu socotirea Noului An
    \ndupa prima Luna Noua dupa echinoxul vernal?<\/strong><\/font><\/p>\n

    Nu, nu intotdeauna. <\/strong>Uneori, cand folosim aceasta
    \nmetoda de socotire , Sarbatoarea Strangerii Roadelor va fi la sau in apropierea
    \nechinoctiului de toamna. Alteori, Sarbatoarea Strangerii Roadelor va cadea la 5
    \nsaptamani dupa echinoctiul de toamna! ( Acesta ar fi cazul in 2015 daca s-ar
    \nfolosi aceasta metoda.)<\/p>\n

    (1b)
    \nEste aceasta in acord cu socotirea Anului Nou dupa Luna Noua cea mai apropiata
    \nde echinoctiul vernal?<\/strong><\/font><\/p>\n

    Da, intotdeauna.<\/strong>
    \nFolosind aceasta metoda , Sarbatoarea Strangerii Roadelor va cadea intotdeauna
    \nla sau aproape de echinoctiul de toamna. Cel mai devreme va fi cu 7-10 zile
    \ninainte de echinoctiul de toamna. Cel mai tarziu ,Sarbatoarea va cadea cu
    \noproximativ 3 saptamani dupa echinoctiul de toamna. (Aceasta este o estimare
    \nlibera; nu am intalnit nici macar un
    \nsingur caz unde Sarbatoarea ar cadea dupa 3 saptamani intregi, dupa echinoctiul de toamna, atunci cand
    \nfolosim metoda.)<\/p>\n

    Concluzie:<\/strong><\/font><\/p>\n

    Unicul punct de
    \nlegatura definitiv dat de Scriptura pentru a indentifica metoda corecta de
    \nsocotire a Noului An este echinoctiul de
    \ntoamna. Exod 34:22 afirma ca Sarbatoarea Strangerii Roadelor ( in luna a saptea
    \n) urmeaza sa fie tinuta la tekufah care
    \nin context arata catre echinoctiu de toamna. Nu este posibil sa pazesti
    \nconstant acest mandat atunci cand se socoteste intotdeauna Anul Nou dupa prima
    \nLuna Noua de dupa echinoctiul vernal. Daca socotim Anul Nou de la cea mai
    \napropiata Luna Noua de dupa echinoctiu vernal, totusi, mandatul biblic va fi
    \nimplinit cu consecventa. Dar nu ne putem opri aici\u2026 <\/p>\n

    (2)
    \nCe ne-au transmis istoricii primului secol despre Anul Nou?<\/strong><\/font><\/h4>\n

    Filo, filozof
    \nelenistic evreu care a trait inainte, in timpul si dupa misiunea pamanteasca a
    \nMantuitorului nostru, a inregistrat multe detalii in legatura cu calendarul
    \nbiblic din primul secol. In citatele de mai jos, Filo confirma ca Sarbatoarea
    \nAzimilor este legata de echinoctiul vernal si ca Sarbatoarea Strangerii
    \nRoadelor este legata de echinoctiul de toamna. <\/p>\n

    \u201cIn primul anotimp
    \ncare da nume primaverii si echinoctiului
    \nei, el a hotarat ca asa zisa sarbatoare a azimilor sa fie tinuta timp de sapte zile<\/strong> , toate
    \nzilele sa fie onorate la fel prin
    \nritualul destinat pentru ele. El a ordonat ca sa fie oferite zece sacrificii
    \npentru fiecare zi ca in zilele de luna
    \nnoua, arderi de tot care se ridicau la
    \nnumarul de saptezeci aparte de darurile pentru pacat. El considera ,asa cum
    \neste, ca cele sapte zile de sarbatoare
    \npoarta aceiasi relatie cu echinoctiul care cade in cea de a saptea luna <\/strong>asa
    \ncum luna noua da luna calendaristica.\u201d(Filo, Legi Speciale I
    \n(181-182)[Traducerea lui Colson])[Nota: Filo, zice aici, ca echinoctiului de
    \ntoamna se produce in luna a saptea,
    \nexact cum indica Scriptura-Ex. 34:22]<\/p>\n

    \n

    \u201cIn a saptea el oferea
    \ntopul sarbatorilor, prelungita pentru
    \nmulte zile, doua sarbatori, care sunt in
    \ntimpul celor doua echinoctii<\/strong>, fiecare avand durata a sapte zile, primul primavara<\/strong> pentru a celebra
    \ncoacerea culturilor insamantate, al
    \ndoilea ,toamna<\/strong> pentru strangerea tuturor fructelor din copaci\u2026\u201d (Filo,
    \nDecalogul(161) [traducerea lui Colson] <\/p>\n

    \u201c\u2026pentru ca era
    \nsarbatoarea generala a evreilor din
    \ntimpul echinoctiului de toamna, in timpul<\/strong> caruia evreii obijnuiesc sa locuiasca in corturi\u201d(<\/strong> Filo, Flaccus
    \nXIV(116)[Traducere lui Yonge]) [Nota: Acest citat se refera la Sarbatoarea
    \nStrangerii Roadelor, numita si \u201cSarbatoarea Corturilor\u201d sau \u2018\u201dSarbatoarea
    \nColibelor,\u201d in care israelitii trebuiau sa \u201clocuiasca in colibe sapte zile.\u201d Vezi Lev.23:39-42.]<\/p>\n

    Iosif Flavius, un
    \ninvatat romano-evreu din primul secol, aduce mai multa lumina asupra
    \nsubiectului confirmandu-ne intelegerea dintr-un alt punct de vedere. Iosif
    \ncomenteaza pozitia soarelui in relatie cu
    \nstelele<\/em> in timpul Pastelui.<\/p>\n

    \u201cIn luna lui
    \nXanthicus, pe care noi o denumim Nisan, si reprezinta inceputul anului nostru,
    \nin ziua a paisprezece a lunii calendaristice, cand soarele se afla in Aries,
    \n(Berbec) ( pentru ca in aceasta luna am fost eliberati din robia din Egipt),
    \nporunca legii era ca in fiecare an trebuia injunghiata jertfa despre care v-am
    \nspus ca am ucis-o cand am iesit din Egipt si care a fost denumit
    \nPastele(Trecerea)\u2026\u201d (Iosif Flavius, Antichitati Iudaice, Cartea III, Capitolul
    \n10, paragraful 5, http:\/\/www.ccel.org\/ccel\/josephus\/complete.ii.iv<\/a>.)<\/p>\n

    Inainte de a comenta asupra citatului interesant a lui Iosif, este
    \nimperativ necesar sa intelegem urmatorul fenomen:<\/strong>
    \nDatorita precesiei
    \naxiale<\/strong>, progresia soarelui la traversarea ecuatorului ceresc in relatie
    \ncu stelele nu este aceeasi cu cea din timpul zilelor lui Iosif. In primul
    \nsecol, echinoctiul vernal se producea imediat ce soarele intra in semnul Aries
    \n(Berbec). Astazi, de altfel, echinoctiul se produce in semnul Pestilor.<\/p>\n

    \"Echinoctiu,<\/p>\n

    Deasupra:<\/strong> Echinoctiu, 31 AD – Notati ca Aries se
    \nafla in imediata cale a soarelui, urmand echinoctiul. <\/font><\/p>\n

    \"Echinoctiu<\/p>\n

    Deasupra:<\/strong> Echinoctiu 2013 AD – Notati ca Aries,
    \nastazi, nu se mai afla in imediata cale a soarelui, urmand echinoctiul. Aries
    \npare ,aparent, deviat datorita precesiei axiale. <\/font><\/p>\n

    Desi nu putem folosi
    \naceiasi constelatie astazi pe care ei o foloseau in primul secol pentru a determina inceputul
    \nanului, putem determina cu mare certitudine cum era socotit Anul Nou in functie
    \nde echinoctiu. <\/p>\n

    Sa privim din nou
    \ncitatul lui Iosif:<\/p>\n

    \u201cIn luna Xanticus, pe
    \ncare, noi o denumim Nisan<\/em>, si care
    \neste inceputul anului nostru, in cea de
    \na paisprezecea zi a lunii<\/strong> calendaristice
    \nlunare, cand soarele se afla in Aries (Berbec)<\/strong>, (pentru ca in aceasta luna
    \nam fost eliberati din robia egipteana),legea poruncea ca in fiecare an trebuie
    \nsa injughiem acea jertfa despre care v-am spus mai inainta ca am ucis-o cand am
    \niesit din Egipt, si care era denumita Pastele(Trecerea)\u2026\u201d (Iosif Flavius, Antichitati Iudaice<\/em>, Cartea III,
    \nCapitolul 10, paragraful 5,     http:\/\/www.ccel.org\/ccel\/josephus\/complete.ii.iv.x.html<\/a>)<\/p>\n

    Aici, Iosif afirma pe
    \ndeplin ca Pastele [evreiesc] a fost
    \nobservat cand soarele se afla in semnul Aries.[Berbec]<\/p>\n

    (2a) Este
    \nmarturia lui Iosif suficienta pentru socotirea permanenta a primei Lunii Noi de dupa<\/em> echinoctiul vernal ca inceput de
    \nan?<\/strong><\/font><\/p>\n

    NU<\/strong>. Daca in primul secol , ei
    \nar fi considerat prima Luna Noua de dupa echinoctiul vernal ca fiind
    \nintotdeauna inceputul anului, atunci, ar fi observat Pastele [evreiesc] si cand soarele se afla in
    \nsemnul Taurului( care depaseste semnul Aries ). Metoda aceasta poate plasa
    \nPastele [evreiesc] uneori in Aries dar alteori nu. <\/p>\n

    \"31<\/strong><\/p>\n

    Deasupra:<\/strong> 31 AD \u2013 Socotirea primei Luni Noi de dupa<\/em> echinoctiul vernal ca inceput al
    \nanului ar plasa Pastele (a 14-a zi a luni calendaristice lunare) in semnul
    \nTaur, dincolo de Aries[Berbec]. Acest lucru nu este in acord cu marturia lui
    \nIosif care spune ca Pastele [evreiesc] trebuie sa fie in Aries (in primul
    \nsecol).<\/font> (Nota: Globul
    \nstalucitor din spatele soarelui nu este luna; este oglindirea soarelui in
    \nlentila aparatului astronomic.)<\/font><\/p>\n

    (2b)
    \nSustine marturia lui Iosif
    \nsocotirea celei mai<\/em> apropiate<\/em> Luni
    \nNoi de echinoctiul vernal ca inceput al noului an?<\/strong><\/font><\/p>\n

    Da.<\/strong> Daca ,in primul secol, cea
    \nmai apropiata<\/em> Luna Noua de echinoctiul vernal era recunoscuta ca inceput al anului, atunci
    \nPastele[evreiesc] in mod constant cadea foarte aproape de Aries. Folosind
    \naceasta metoda vom fi mai aproape de
    \nmarturia lui Iosif.<\/p>\n

    \"31\n<\/p>\n

    Deasupra:<\/strong> 31 AD-Socotirea celei mai apropiate<\/em> Luni Noi de echinoctiu vernal, ca inceput al
    \nanului ar plasa Pastele [evreiesc] (a 14-a zi a lunii calendaristice lunare) sub
    \nsemnul Aries, in acord cu Iosif. <\/font><\/p>\n

    Sa examinam, acum un
    \nremarcabil pasaj din Istoria Bisericeasca
    \na lui Eusebiu<\/em>. Eusebiu a fost un istoric roman care a trait intre anii 260
    \nAD SI 340 AD. In urmatorul pasaj, el citeaza din Canonul Anatolius<\/em> despre
    \nSarbatoarea Pascala(Pastele evreiesc)<\/em><\/p>\n

    \u201cSi aceasta nu este
    \npropria opinie, ci era cunoscuta evreilor
    \ndin vechime, inainte de aparitia crestinismului, fiind foarte atent observata
    \nde ei. Se poate sa fi fost invatata de la Filo,
    \nIosif<\/strong> si Mus\u00e6us; si nu doar de la ei, ci si de la altii, si mai de demult:
    \ncei doi Agathobuli, supranumiti \u2018Maiestrii\u2019si faimosul Aristobul care a fost
    \nales dintre saptezeci de interpreti ai sacrelor si divinelor Scripturi
    \nevreiesti de Ptolomeu Philadelphus si de tatal sau si care a dedicat acelorasi
    \nregi, cartea sa exegetica asupra legii lui Moise. Acesti scriitori,
    \nexplicatand chestiunile din cartea Exodului, spun ca toti, la fel, trebuiau sa sacrifice jertfele de paste dupa
    \nechinoctiul de<\/strong> primavara, la mijlocul
    \nprimei luni<\/strong>. Dar aceasta se intampla in timp ce soarele parcurge primul
    \nsegment solar , sau asa cum unii dintre ei au stilat, cercul zodiacal. Aristobul a adaugat ca este
    \nnecesar ca la sarbatoarea Pastelui, nu doar soarele trebuie sa treaca prin segmentul
    \nechinoctial<\/strong>, ci si luna, deasemenea<\/strong>. Pentru ca exista
    \ndoua echinoctii, vernal si autumnal, aflate in opozitie unul fata de celalalt, si datorita faptului ca pastele era in cea de a paisprezecea zi si incepea seara,
    \nluna urma sa detina o pozitie diametral opusa soarelui, aparand ca luna plina,
    \nsoarele fiind in echinoctiul vernal, necesitatea cerea ca luna sa fie in [echinoctiul] autumnal<\/strong>.(Istoria
    \nBisericeasca a lui Eusebiu, Cartea 7, Capitolul 32,     http:\/\/www.newadvent.org\/fathers\/250107.htm<\/a>)<\/p>\n

    Din
    \nacest citat, deducem urmatoarele:<\/p>\n

      \n
    1. Pastele
      \nnu putea cadea inainte de echinoctiu:<\/strong><\/u> <\/p>\n

      \u201c. . . toti la fel trebuiau sa
      \nsacrifice jertfele de paste dupa echinoctiul de primavara, la mijlocul primei
      \nluni.\u201d<\/p>\n<\/li>\n

    2. Luna
      \nplina trebuia sa se produca dupa echinoctiu:<\/strong><\/u> <\/p>\n

      \u201cAristobul adauga ca este
      \nnecesar ca la sarbatoarea Pastelui, nu
      \ndoar soarele trebuie sa treaca prin segmentul echinoctial, ci si luna, deasemenea. Pentru ca exista doua
      \nechinoctii, vernal si autumnal, aflate in opozitie unul fata de celalalt, si
      \ndatorita faptului ca pastele era in cea
      \nde a paisprezecea zi si incepea seara, luna urma sa detina o pozitie diametral
      \nopusa soarelui, aparand ca luna plina, soarele fiind in echinoctiul vernal,
      \nnecesitatea cerea ca luna sa fie in
      \n[echinoctiul] autumnal.\u201d<\/li>\n<\/ol>\n

      La o prima vedere,
      \nacestea par a fi doua criterii in intregime noi. Examinand cu atentie
      \ncitatul, totusi se va descoperi ca nu
      \neste decat o cale mai exacta de a fixa ceea ce am invatat deja, in acest
      \ndomeniu, ca cea mai apropiata Luna Noua de echinoctiul de primavera urmeaza sa
      \nfie inceputul anului nou. Atentia trebuie focalizata in principal pe luna plina
      \ncare este inexorabil legata de Paste si
      \nde Sarbatoarea Corturilor. Luna plina este punctul de sprijin al lunii
      \ncalendaristice lunare; marcheaza mijlocul<\/em>
      \nciclului lunar. Daca luna plina (mijlocul<\/em> ciclului lunar) cade chiar cu putin timp inaintea echinoctiului
      \nvernal, atunci urmatoarea Luna Noua va fi cea mai apropiata de echinoctiu. Nu
      \neste atat de simplu ca numaratul zilelor dintre fiecare Zi de Luna Noua si
      \nechinoctiu, deoarece zilele nu sunt, in mod necesar un indicator precis al
      \nmijlocului ciclului lunar E ca si cum ai
      \nspune ca adevaratul mijloc al lunii calendaristice lunare (luna plina) nu
      \ncoincide, intotdeauna cu a paisprezecea zi
      \na lunii, nici nu coincide intotdeauna cu a cinsprezecea zi a lunii
      \ncalendaristice. Aceasta arata ca vom fi in eroare daca simplu vom numara zilele
      \ndintre fiecare Luna Noua si echinoctiu.
      \nAdevaratul test este sa faci sa fie exacte atat Pastele (a paisprezecea zi a
      \nlunii calendaristice lunare) cat si luna
      \nplina care cade dupa echinoctiu.<\/strong> Mai jos este o ilustrare la ce,exact, s-a
      \nreferit, Aristobul cand a facut afirmatiile:<\/p>\n

      \u201cAristobul adauga ca este necesar ca la sarbatoarea Pastelui, nu doar soarele
      \ntrebuie sa treaca prin segmentul echinoctial, ci si luna, deasemenea. Pentru ca exista doua
      \nechinoctii, vernal si autumnal, aflate in opozitie unul fata de celalalt, si
      \ndatorita faptului ca pastele era in cea
      \nde a paisprezecea zi si incepea seara, luna urma sa detina o pozitie diametral
      \nopusa soarelui, aparand ca luna plina, soarele fiind in echinoctiul vernal,
      \nnecesitatea cerea ca luna sa fie in
      \n[echinoctiul] autumnal.\u201d<\/p>\n

      \"Aceasta<\/span><\/p>\n

      Deasupra:<\/strong> Aceasta reprezinta o ilustratie a
      \nceea se intampla la luna plina dupa echinoctiu. Cercul verde reprezinta calea
      \ninvers acelor de ceasornic a soarelui si lunii. Notati ca ambele, soarele si luna
      \nau traversat ecuatorul ceresc (reprezentat prin linia rosie) si sunt
      \npozitionate diametral opuse una fata de cealalta in \u201cpunctul echinoctial\u201d,
      \nsoarele la echinoctiul vernal si luna la echinoctiul autumnal, exact cum
      \ndescrie Aristobul, conform cu Eusebiu.<\/font><\/p>\n

      Este remarcabil! Daca
      \nsocotim Anul Nou folosind Luna Noua cea
      \nmai apropiata<\/em> de echinoctiul vernal, care
      \ncorect interpretata va plasa Pastele si luna plina dupa echinoctiu, va
      \nfi in armonie cu detaliile calendaristice inregistrate de Eusebiu. (Nu ar avea
      \nnici un rost aici afirmatiile lui
      \nAristobul despre necesitatea ca echinoctiul sa preceada luna plina a primei luni
      \ndaca Luna Noua de dupa<\/em> echinoctiu nu
      \nar fi cea care incepe anul. Caci daca Luna Noua de dupa<\/em> echinoctiul de primavera intotdeauna incepe anul, luna
      \nplina a primei luni calendaristice in mod natural va cadea la saptamani dupa
      \nechinoctiu. Faptul ca Aristobul a gasit necesar sa comenteze asupra acestui
      \nprincipiu sugereaza ca luna plina a primei luni calendaristice ar putea cadea
      \nin apropierea echinoctiului de primavara.)<\/p>\n

      Nota:<\/strong> Pe langa a fi consecvent cu comentariul lui Eusebiu asupra
      \nprincipiilor biblice calendaristice, asigurand ca Pastele sa cada intotdeauna
      \ndupa echinoctiul vernal este deasemenea foarte logic, prin aceasta se
      \ngaranteaza faptul ca doar un singur Paste va fi observat in fiecare an solar(
      \nde la un echinoctiu vernal la celalalt).<\/p>\n

      (2c)
      \nEste raportul istoric de acord cu socotirea Noului An de la prima Luna Noua de dupa<\/em> echinoctiul de primavara?<\/strong><\/font><\/p>\n

      Nu.<\/strong> Socotirea Anului Nou de la prima Luna Noua de dupa echinoctiul de
      \nprimavera:<\/p>\n