{"id":108290,"date":"2012-12-03T12:12:00","date_gmt":"2012-12-03T12:12:00","guid":{"rendered":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/wlc-article\/migrating-saptamana-moderna-de-sapte-zile-explorand-istoria-unei-minciuni\/"},"modified":"2025-08-20T15:23:20","modified_gmt":"2025-08-20T15:23:20","slug":"saptamana-moderna-de-sapte-zile-explorand-istoria-unei-minciuni","status":"publish","type":"wlc-article","link":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/articles\/calendarul-lui-yah\/saptamana-moderna-de-sapte-zile-explorand-istoria-unei-minciuni\/","title":{"rendered":"S\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 de \u015fapte zile: Explor\u00e2nd istoria unei minciuni"},"content":{"rendered":"

Cre\u0219tinii care se \u00eenchin\u0103 Duminica \u00ee\u015fi
\nargumenteaz\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 pe credin\u021ba c\u0103 Hristos a \u00eenviat Duminica. Evrei \u0219i cre\u0219tini care
\nse \u00eenchin\u0103 S\u00e2mb\u0103ta fac acest lucru, pentru c\u0103 ei cred c\u0103 aceasta este ziua a
\n\u0219aptea a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Ambele p\u0103r\u021bi \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 credin\u021ba \u0219i practica lor, pe presupuneri. Presupunera const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00eentruc\u00e2t succesiunea
\nzilelor nu a fost modificat\u0103 \u00een momentul \u00een care s-a trecut de la calendarul
\niulian la cel gregorian, s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 este identic\u0103 cu s\u0103pt\u0103m\u00e2na biblic\u0103.
\nPrin urmare, „concluzia logic\u0103” este c\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r
\nSabatului biblic \u0219i duminica este ziua \u00een care Hristos a \u00eenviat din morm\u00e2nt. Cu
\ntoate acestea, de fapt calendarul iulian \u00eensu\u015fi, dovede\u015fte c\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103
\neste fals\u0103.<\/p>\n

O bine-cunoscut\u0103 zical\u0103 spune
\nc\u0103 dac\u0103 uit\u0103m istoria suntem condamna\u021bi s\u0103-i repet\u0103m
\ngre\u0219elile. De asemenea, cei care nu au studiat istoria calendarului \u015fi-au
\nconstruit o \u00eentreag\u0103 concep\u0163ie de credin\u0163\u0103 pe o temelie gre\u015fit\u0103 \u015fi anume: presupunerea
\nc\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na s-a derulat continuu \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere de la Crea\u021biune. Studierea
\nistoriei calendarului iulian, este de o importan\u021b\u0103 vital\u0103 pentru to\u021bi,
\nindiferent de religie. Asamblarea pieselor lips\u0103 ale puzzlu-lui evenimentelor istorice aduce \u00een lumin\u0103
\nmomentrul c\u00e2nd ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu<\/em> de \u0219apte zile, a
\ndevenit standard pentru m\u0103surarea timpului \u2013\u015fi aceasta nu a fost de la
\nCrea\u021biune.<\/p>\n

Stabilirea
\nCalendarului Iulian <\/font><\/strong><\/p>\n

Calendarul Republicii romane se baza pe
\nfazele lunii. Preo\u021bi p\u0103g\u00e2ni romani, numi\u0163i pontifi, erau responsabili pentru reglementarea
\ncalendarului. \u00centruc\u00e2t pontifii puteau de\u021bine, de asemenea \u015fi func\u021bii politice,
\naceasta le-a oferit oportunitatea de abuz. \u00cen plus intercalarea1<\/sup>
\nunei noi luni \u00eei putea \u021bine pe politicienii
\nfavoriza\u0163i mai mult timp \u00een func\u0163ie, \u00een timp ce lipsa acesteia atunci c\u00e2nd era
\nnevoie putea scurta durata de guvernare a oponen\u021bilor politici.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een timpul lui Iulius Cezar, lunile erau complet aliniate
\nanotimpurilor. Iulius Cezar \u015fi-a exercitat dreptul 2<\/sup> de pontifex
\nmaximus3 <\/sup>(mare preot) \u0219i a reformat ceea ce a devenit un calendar
\ngreoi \u0219i inexact. 4<\/sup><\/p>\n

La mijlocul secolului I – Iulius Cezar l-a
\ninvitat pe Sosigenes, un astronom din Alexandria, s\u0103-l consilieze cu privire la
\nreforma calendarului, \u0219i Sosigenes a decis c\u0103 singura solu\u0163ie fiabil\u0103 era s\u0103 se
\nrenun\u021be cu totul la calendarul lunar. Lunile
\ntrebuiau s\u0103 fie dispuse \u00een func\u0163ie de anotimp, \u0219i s-a utilizat un an
\n(solar) tropical, la fel ca \u00een calendarul egiptean… 5<\/sup><\/p>\n

Observa\u021bi c\u0103 „mare
\ninova\u021bie\u201d a lui Sosigenes a fost abandonarea calendarului lunar:<\/p>\n

Marea dificultate cu care se confrunt\u0103
\norice reform\u0103 a [calendarului] este
\naceea c\u0103 nu se poate efectua nicio
\nmodificare care s\u0103 permit\u0103 \u00een continuare ca lunile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu
\nfazele Lunii \u0219i anul cu anotimpurile. Era necesar\u0103 o desp\u0103r\u0163ire fundamental\u0103 de concep\u0163iile tradi\u021bionale \u015fi elaborarea unui calendar eficient care s\u0103
\n\u0163in\u0103 cont de anotimpuri.6<\/sup><\/p>\n

Pentru a aduce noul calendar \u00een aliniament
\ncu anotimpurile trebuiau ad\u0103ugate anului \u00eenc\u0103 90 de zile. Acest lucru a fost
\nf\u0103cut \u00een anul 45 \u00ee.en, cre\u00e2ndu-se un an de 445 de zile. ” Acest an de 445
\nde zile este de obicei numit de cronologi anul de confuzie; \u00eens\u0103 Macrobius,\u00eel
\nnume\u015fte \u00een mod mai potrivit, ultimul an de confuzie” 7. <\/sup>Prima pies\u0103
\na puzzlu-lui \u00een demersul de stabilire a adev\u0103rului asupra calendarului, este de
\na \u00een\u0163elege c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na calendarului Iulian din 45 \u00ee.Hr, nu ar\u0103ta ca s\u0103pt\u0103m\u00e2na calendarului
\nIulian ce a fost modificat de c\u0103tre Papa Grigore al XIII-lea, \u0219i astfel, aceasta nu ar\u0103ta ca s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 a
\ncalendarului Gregorian de ast\u0103zi. Aceasta este prima presupunere f\u0103cut\u0103 at\u00e2t de
\nc\u0103tre evrei c\u00e2t \u0219i de c\u0103tre cre\u0219tini, indiferent de ziua \u00een care se \u00eenchin\u0103.
\n8<\/sup><\/p>\n

Calendarul Iulian, la
\nfel ca \u015fi precedentul calendar al Republicii Romane, a avut ini\u021bial un ciclu de
\nopt zile.<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na Roman\u0103 de opt zile era cunoscut\u0103
\nsub numele de internundinum tempus sau „perioada dintre nou\u0103 zile de lucru.”
\n(Acest termen trebuie \u00een\u021beles \u00een contextul utiliz\u0103rii matematicii \u00een Roma antic\u0103,
\n \u00een care se num\u0103ra inclusiv, asta
\n\u00eensemn\u00e2nd c\u0103 prima zi a unui ciclu era de asemenea, luat\u0103 \u00een considerare, ca
\nfiind \u00een acela\u015fi timp ultima zi a ciclului
\nprecedent.9<\/sup>) „afacerea zilei a nou\u0103 ” \u00een jurul c\u0103reia aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 se \u00eenv\u00e2rtea, era nundin\u00e6, o
\nzi periodic\u0103 de pia\u021b\u0103 ce avea loc \u00een mod regulat la fiecare opt zile. 10<\/sup><\/p>\n

Calendarele Iuliane timpurii nu erau \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een perioade de timp precum
\ncalendarele moderne, ci datele erau numerate \u00een coloane, cu zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii
\ndesemnate prin litere de la A la H.11<\/sup>De exemplu ianuarie \u00eencepea cu ziua „A” \u0219i ar continua,
\ncu un ciclu de opt zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, ultima zi a lunii fiind ziua „E.” Spre deosebire de
\ncalendarul ebraic, calendarul roman a avut un ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu.
\nDeoarece ianuarie s-a \u00eencheiat cu ziua „E”, februarie a \u00eenceput cu ziua
\n„F”. De asemenea, Februarie se \u00eencheia cu ziua „A” \u015fi Martie
\n\u00eencepea cu ziua „B”:<\/p>\n

\n\n\n\n\n\n\n\n
A k12<\/sup><\/span> Jan<\/td>\nF k Feb<\/td>\nB k Mar<\/td>\n<\/tr>\n
B<\/td>\nG<\/td>\nC<\/td>\n<\/tr>\n
C<\/td>\nH<\/td>\nD<\/td>\n<\/tr>\n
D<\/td>\nA<\/td>\nE<\/td>\n<\/tr>\n
E, etc.<\/td>\nB, etc.<\/td>\nF, etc.<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/blockquote>\n

\u00cen continuare prezent\u0103m o reconstruc\u021bie 13<\/sup>
\na lui Fasti Antiates, singurul calendar
\npre-iulian cunoscut care exist\u0103 \u00eenc\u0103 14<\/sup>
\n\u015fi dateaz\u0103 din 60 \u00ee. Hr; a fost descoperit pe locul ora\u015fului lui Nero \u00een Antium.<\/p>\n

\"pre<\/p>\n

Fasti Antiates – reconstruc\u021bie a singurului calendar pre-iulian cunoscut
\ncare exist\u0103 \u00eenc\u0103.<\/p>\n

Acest calendar a fost pictat pe ipsos cu
\nlitera A vopsit\u0103 \u00een ro\u0219u pentru a indica \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Lunile sunt
\naranjate \u00een 13 coloane. Ianuarie pe st\u00e2nga, \u00eencepea cu ziua „A” \u0219i se \u00eencheia cu ziua
\n„E”. \u00cen partea de jos a fiec\u0103rei coloane sunt cifre romane mari care
\narat\u0103 num\u0103rul de zile din luna. Coloana din extrema dreapt\u0103 este a13-a, luna
\nintercalat\u0103. Scrieri suplimentare apar l\u00e2ng\u0103 inscrip\u0163iile zilelor. S\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Acestea indicau ce fel de
\nafaceri ar fi putut, sau nu, s\u0103 fi efectuate \u00een acea zi.<\/p>\n

Toate exemplarele de Fasti Iulian, sau calendarele, dateaz\u0103 din timpul lui Augustus 15<\/sup> (63 \u00ee.Hr. –
\n14 d.Hr.) \u015fi al lui Tiberius (42 \u00ee.Hr. – 37 d.Hr.) Dac\u0103 presupunerea conform
\nc\u0103reia s\u00e2mb\u0103ta este Sabatul biblic ar fi corect\u0103, \u00eentruc\u00e2t ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal nu ar fi fost
\n\u00eentrerupt la trecerea de la calendarul
\nIulian la cel Gregorian, ar trebui s\u0103 fie u\u0219or de dovedit utiliz\u00e2nd primul
\ncalendar iulian \u00eenc\u0103 \u00een existen\u021b\u0103. Un exemplu de Fasti Julian se p\u0103streaz\u0103 pe
\naceste fragmente de piatr\u0103 \u0219i ofer\u0103 o dovad\u0103 pentru cea de a doua pies\u0103 a
\npuzzle-ului, necesar\u0103 \u00een stabilirea adev\u0103rului istoric al calendarului. S\u0103pt\u0103m\u00e2na
\nde opt zile este \u00een mod clar vizibil\u0103 pe acesta \u015fi dovede\u015fte c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na de
\nopt zile era \u00eenc\u0103 utilizat\u0103 de c\u0103tre romani \u00een timpul \u0219i imediat dup\u0103 moartea
\nlui Hristos.<\/p>\n

\"julian<\/p>\n

IEste important s\u0103 ne
\namintim c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na biblic\u0103 ca unitate individual\u0103 de timp definit\u0103 \u00een Geneza
\n1, a constat doar din \u0219apte zile: \u0219ase zile lucr\u0103toare, urmate de o zi de
\nodihn\u0103 de Sabat \u00een ultima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Ciclul de opt zile a calendarului
\niulian era folosit \u00een timpul lui Hristos. Cu toate acestea, dac\u0103 israeli\u021bii ar
\nfi \u021binut ziua a \u0219aptea Sabatul pe ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de opt zile al calendarului
\niulian, aceasta ar fi fost considerat\u0103 idolatrie. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2na iulian\u0103 s-a scurtat la \u0219apte zile, ea nu se conforma ciclului
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nal a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii biblice \u015fi nici nu sem\u0103na cu s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 utilizat\u0103
\nast\u0103zi.<\/p>\n

Cele \u0218apte zile
\n ale s\u0103pt\u0103m\u00e2ni planetare<\/font><\/strong><\/p>\n

Declinul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii romane de opt zile a fost determinat de doi factori: A)
\nextinderea Imperiului Roman 16<\/sup>, care i-a pus pe romanii \u00een contact
\ncu alte religii \u0219i la r\u00e2ndul lor au influen\u0163at religia altor popoare, \u015fi B)
\nCre\u0219terea importan\u0163ei cultului Mithraic.17<\/sup>
\nMithraismul a jucat un rol semnificativ \u00een restructurarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii iuliene deoarece era
\nun puternic concurent al cre\u015ftinismului timpuriu.18<\/sup><\/p>\n

Se pare c\u0103 unii lideri spirituali care
\nde\u021bineau controlul asupra lumii p\u0103g\u00e2ne au ordonat lucrurile \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103
\nplanetar\u0103 p\u0103g\u00e2na s\u0103 trebuiasc\u0103 doar s\u0103 fie introdus\u0103 la momentul potrivit, astfel
\n\u00eenc\u00e2t cel mai r\u0103sp\u00e2ndit cult al soarelui din toate timpurile s\u0103 vin\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u0219i
\nziua Soarelui s\u0103 fie \u00een\u0103l\u021bat\u0103 ca fiind mai presus \u0219i mai sacr\u0103 dec\u00e2t toate
\ncelelalte. Cu siguran\u021b\u0103 acest lucru nu s-a realizat accidental.19<\/sup><\/p>\n

Sub ace\u0219ti doi factori,
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2na iulian\u0103 a \u00eenceput un proces evolutiv ce a durat c\u00e2teva secole, \u015fi s-a
\n\u00eencheiat cu forma s\u0103pt\u0103m\u00e2nii a\u0219a cum este cunoscut\u0103 ast\u0103zi. Originala s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103
\nplanetar\u0103 de \u0219apte zile este a treia \u0219i ultima pies\u0103 a puzzle-ului care
\ndovede\u0219te c\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103 nu este Sabatul biblic, nici duminic\u0103 prima zi a
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nii biblice. Aceast\u0103 transformare a durat c\u00e2teva sute de ani. Franz
\nCumont, considerat a fi o mare autoritate \u00een ceea ce prive\u015fte Mithraismul, pune
\n\u00een leg\u0103tur\u0103 acceptarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de \u0219apte zile de c\u0103tre europeni cu popularitatea
\nMithraismului \u00een Roma p\u0103g\u00e2n\u0103:<\/p>\n

\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea tainelor iraniene [persane] a avut un rol
\nconsiderabil \u00een adoptarea general\u0103, de c\u0103tre p\u0103g\u00e2ni, a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00een care
\nDuminica era considerat\u0103 zi sf\u00e2nt\u0103. Numele pe care le folosim f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim pentru celelalte \u0219ase zile, au
\nintrat \u00een folosin\u021b\u0103 \u00een acela\u0219i timp \u00een care Mithraismul a c\u00e2\u0219tigat adep\u021bi \u00een
\nprovinciile din Occident, \u0219i nu este o gre\u015feal\u0103 stabilirea unei rela\u021bii de
\ncoinciden\u021b\u0103 \u00eentre cucerirea acestora \u0219i acest fenomenul concomitent.20<\/sup><\/p>\n

Cumont subliniaz\u0103, de
\nasemenea originile p\u0103g\u00e2ne \u0219i adoptarea recent\u0103 a unei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u0219apte zile
\ncu Duminica ca zi sf\u00e2nt\u0103, \u00een astrologia \u0219i religia din vremea grecilor \u0219i a romanilor:<\/p>\n

„Importan\u0163a atribuit\u0103 zilei Soarelui l [dies Solis], a contribuit \u015fi ea,
\ncu siguran\u021b\u0103 la recunoa\u0219terea general\u0103 a Duminicii ca zi sf\u00e2nt\u0103. Acest lucru
\neste \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un fapt mult mai important, \u0219i anume, adoptarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii
\nde c\u0103tre toate na\u021biunile europene. 21<\/sup><\/p>\n

Semnifica\u021bia imens\u0103 a
\nacestor lucruri pentru cre\u0219tini, se reg\u0103se\u0219te \u00een faptul c\u0103 Duminic\u0103 nu poate fi
\nziua \u00een care Hristos a \u00eenviat din mor\u021bi, pentru c\u0103 Duminic\u0103 nu a existat \u00een
\ncalendarul iulian din zilele lui Hristos. Nici S\u00e2mb\u0103ta nu poate fi Sabatul biblic
\nal Zilei a \u0218aptea pentru c\u0103 ini\u021bial s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 \u00eencepea cu S\u00e2mb\u0103ta.<\/p>\n

Urm\u0103toarul desen al unui
\ncalendar de perete g\u0103sit la B\u0103ile lui Titus (construite \u00een 79 \u2013 81 d. Hr) constituie o dovad\u0103 \u00een plus c\u0103
\nnici Sabatul biblic, nici ziua \u00eenvierii lui Hristos nu pot fi vreodat\u0103 g\u0103site folosind calendarul iulian.
\nCercul din centru con\u021bine cele 12 semne ale zodiacului, corespunz\u0103toare celor 12 luni ale
\nanului. Cifrele romane din coloanele din st\u00e2nga \u0219i cele din dreapta indic\u0103 zilele lunii. \u00cen partea de sus a calendarului
\napar \u0219apte zei planetari ai p\u0103g\u00e2nilor romani.<\/p>\n\n\n\n\n
\"seven<\/td>\n<\/tr>\n
Calendar Roman de perete<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

S\u00e2mb\u0103ta, (sau dies Saturni – ziua lui
\nSaturn) era prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, nu a \u0219aptea. Ca zeu al agriculturii, el
\npoate fi v\u0103zut \u00een aceast\u0103 pozi\u021bie de mare importan\u021b\u0103, de\u021bin\u00e2nd simbol s\u0103u, o
\nsecer\u0103. Apoi, \u00een a doua zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii p\u0103g\u00e2ne planetare, se vede zeul soare,
\ncu raze de lumin\u0103 \u00een jurul capului. Duminica a fost ini\u021bial a doua zi a
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nii planetare \u0219i era cunoscut\u0103 sub numele de dies Solis. A treia zi a era
\n dies Lun\u00e6 (ziua Lunii – luni). Zei\u021ba Luna
\neste prezentat\u0103 ca purt\u00e2nd o semiluna pe cap, coarne ca o diadem\u0103. Restul
\nzeilor urmeaz\u0103 \u00een ordine: dies Martis (ziua lui Marte); dies Mercurii (ziua lui
\nMercur); dies Jovis (ziua lui Jupiter); \u0219i dies Veneris (ziua lui Venus), a
\n\u0219aptea zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.22<\/sup><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd utilizarea calendarului iulian cu recenta sa
\nadoptare a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii planetare p\u0103g\u00e2ne s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een nordul Europei, numele
\nzilelor dies Martis p\u00e2n\u0103 la dies Veneris au fost \u00eenlocuite cu nume de zei
\nteutoni.23<\/sup> ziua lui Marte a ” devenit Ziua lui Tiw (Tuesday-
\ncorespondentul lui mar\u0163i \u00een englez\u0103); Ziua lui Mercur a devenit Ziua lui Woden (Wednesday-
\ncorespondentul lui miercuri); Ziua lui Jupiter a devenit Ziua lui Thor (Thursday-
\ncorespondentul lui Joi); \u0219i Ziua lui Venus „a devenit Ziua lui Friga (Friday)-
\ncorespondentul lui vineri). 24 <\/sup>Influen\u021ba numele astrologice p\u0103g\u00e2ne a
\nzilelor – este v\u0103zut\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Limbile de origine latin\u0103, cum ar fi rom\u00e2na,
\np\u0103streaz\u0103 numele astrologice pentru luni p\u00e2n\u0103 la vineri, influen\u021ba cre\u0219tin\u0103
\nfiind observat\u0103 \u00een cuvintele alese pentru
\nziua soarelui (Dominica, sau ziua Domnului) \u0219i pentru ziua lui Saturn (S\u00e2mb\u0103ta,
\nsau Sabatul.)<\/p>\n

Potrivit lui Rabanus Maurus (776-856 d. Hr),
\nArhiepiscopul de Mainz, Germania, Papa Silvestru I a \u00eencercat s\u0103 redenumeasc\u0103
\nzilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii planetare pentru a corespunde cu numele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii biblice:
\nPrima zi (prima Feria), a doua zi (a doua Feria), etc25<\/sup>. Bede (672-735 d.Hr) „Venerabilul”, c\u0103lug\u0103rul englez, bine
\ncunoscut \u015fi savant de o potriv\u0103, a consemnat \u00eencerc\u0103rile lui Sylvester I de a
\nschimba numele p\u0103g\u00e2ne ale zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. \u00cen De Temporibus, el spune:
\n„Dar sf\u00e2ntul Sylvester le-a ordonat s\u0103 fie numite feriae, numind prima
\nzi” [ziua] Domnului, imit\u00e2ndu-i pe evrei, care au numit-o prima zi a
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nii, a doua a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, \u0219i a\u0219a mai departe celelalte. „26<\/sup>
\n\u201cNumele astrologice\u201d au fost cu toate acestea prea ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate. \u00cen timp ce terminologia oficial\u0103 a
\nBisericii Romano-Catolice r\u0103m\u00e2ne Ziua Domnului, Ziua a doua, Ziua a treia,
\netc., cele mai multe \u021b\u0103ri se ag\u0103\u021b\u0103 \u00een totalitate sau \u00een parte de numele
\nplanetare pentru denumirea zilelor.<\/p>\n

Influen\u021ba astrologic\u0103 este, evident\u0103 \u0219i cu
\nat\u00e2t mai pronun\u021bat\u0103 \u00een jurul grani\u0163elor Imperiului Roman, unde cre\u0219tinismul a
\najuns mult mai t\u00e2rziu. Engleza, Olandeza, Breton, Welsh, \u0219i Cornish, care sunt
\nsingurele limbi europene care p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi numele originale planetare
\npentru toate cele \u0219apte zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, acestea sunt vorbite \u00een zone care au fost lipsite de orice
\ninfluen\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 \u00een decursul primelor secole ale erei noastre, atunci c\u00e2nd
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2na astrologic\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndea \u00een tot Imperiul. 27<\/sup><\/p>\n

„Modul ecleziastic de a numi zilele
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nii nu a fost ,cu excep\u021bia portughezilor care folosesc termenii Segunda
\nFeria etc., adoptat, de nici o alt\u0103 na\u021biune. 28<\/sup><\/p>\n

Faptul c\u0103 at\u00e2t calendarul
\niulian c\u00e2t \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 au fost acceptate pentru a fi
\nutilizate de c\u0103tre cre\u0219tini relev\u0103 un sincretism al cre\u0219tinismului cu
\np\u0103g\u00e2nismul despre care apostolul Pavel avertiza atunci c\u00e2nd a scris:<\/p>\n

\u201cC\u0103ci taina nelegiuirii lucreaz\u0103 deja, dar
\nnumai p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd29<\/sup> ceea ce \u00eei st\u0103 acum \u00een cale va fi dat la o parte.
\nAtunci \u00eentr-adev\u0103r se va dezv\u0103lui cel nelegiut, pe care Domnul \u00eel va mistui cu
\nduhul gurii Sale \u015fi \u00eel va nimici cu str\u0103lucirea venirii Sale, cel nelegiut , a
\nc\u0103rui ar\u0103tare se va face cu puterea lui Satan, cu toat\u0103 puterea \u015fi semnele \u015fi
\nminunile mincinoase, \u015fi cu toat\u0103 \u00een\u015fel\u0103toria nedrept\u0103\u0163ii \u00een cei ce pier, pentru
\nc\u0103 nu au primit dragostea adev\u0103rului, ca s\u0103 fie salva\u0163i. \u015ei din aceast\u0103 cauz\u0103
\nYahuwah le va trimite o puternic\u0103 am\u0103gire, ca ei s\u0103 cread\u0103 o minciun\u0103. Ca s\u0103
\nfie condamna\u0163i30 <\/sup>to\u0163i cei ce nu au crezut adev\u0103rul ci \u015fi-au g\u0103sit
\npl\u0103cerea \u00een nedreptate.\u201d31 <\/sup><\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na planetar\u0103,
\nprecum \u015fi calendarul iulian care a adoptat-o, sunt iremediabil p\u0103g\u00e2ne. Faptele
\nistorice arat\u0103 c\u0103 nici Sabatul biblic, nici prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii biblice nu
\npot fi stabilite folosind calendarul modern. Dac\u0103 este important\u0103 \u00eenchinarea
\n\u00eentr-o anumit\u0103 zi, atunci este de asemenea important s\u0103 cunoa\u015ftem ce calendar s\u0103
\nfolosim \u0219i c\u00e2nd a avut loc schimbarea calendarului actual. Trebuie s\u0103 ne amintim
\n\u00eentotdeauna c\u0103 timpul \u00een care cineva se \u00eenchin\u0103 descoper\u0103 cui se \u00eenchin\u0103
\nacesta: lui Eloah Creatorul, sau
\ndumnezeului acestei lumi, care este liderul r\u0103zvr\u0103tirii \u00eempotriva Creatorului.
\nFiecare Divinitate \/divinitate are propriul S\u0103u \/s\u0103u calendar prin care s\u0103 fie
\nadorat\u0103. At\u00e2t S\u00e2mb\u0103ta c\u00e2t \u0219i Duminica (ca de altfel \u015fi Vinerea) sunt zile de
\n\u00eenchinare p\u0103g\u00e2ne.<\/p>\n

Ce calendar ve\u0163i folosi
\npentru a stabilii ziua de \u00eenchinare?<\/p>\n

_________________________________________________<\/p>\n

Articole
\nsimilare:<\/font><\/p>\n