{"id":108257,"date":"2012-12-03T12:13:00","date_gmt":"2012-12-03T12:13:00","guid":{"rendered":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/wlc-article\/migrating-ciclul-saptamanal-continuu-dovedit-fals\/"},"modified":"2025-08-20T14:55:28","modified_gmt":"2025-08-20T14:55:28","slug":"ciclul-saptamanal-continuu-dovedit-fals","status":"publish","type":"wlc-article","link":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/articles\/calendarul-lui-yah\/ciclul-saptamanal-continuu-dovedit-fals\/","title":{"rendered":"Ciclul S\u0103pt\u0103m\u00e2nal Continuu Dovedit Fals"},"content":{"rendered":"

S<\/span>abatarienii moderni insist\u0103 c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta este Sabatul Bibliei,
\ndeoarece ei cred c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na de \u0219apte zile are cicluri f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere \u00eenc\u0103
\nde la Crea\u021biune. Unul dintre motivele care sus\u021bin
\naceast\u0103 convingere este faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd calendarul Iulian a fost
\nschimbat la calendarul Gregorian \u00een 1582, nici o zi din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 nu s-a
\npierdut. Joi 4 Octombrie 1582, pe calendarul Iulian a fost urmat de Vineri, 15
\noctombrie pe noul calendar Gregorian. Prin urmare, se presupune c\u0103, deoarece nu
\nau fost zile „pierdute” c\u00e2nd calendarele au efectuat tranzi\u021bia de la
\nIulian la Gregorian, s\u0103pt\u0103m\u00e2na modern\u0103 este identic\u0103 cu s\u0103pt\u0103m\u00e2na biblic\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 presupunere este dovedit\u0103
\nfals\u0103 de faptele istorice ale calendarului Iulian. Calendarul Republicii Romane, la fel ca toate calendarele
\nantice, s-a bazat ini\u021bial pe ciclurile lunare. Preo\u021bii Romani p\u0103g\u00e2ni, numi\u021bi
\npontifi, controlau calendarul prin anun\u021barea \u00eenceputului de lun\u0103.<\/p>\n\n\n\n\n
\"bustul<\/td>\n<\/tr>\n
Julius C\u00e6sar <\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Ace\u0219ti pontifi, care puteau de\u021bine,
\nde asemenea, o func\u021bie politic\u0103, au manipulat f\u0103r\u0103 ru\u0219ine calendarul din motive
\npolitice, intercal\u00e2nd luni suplimentare pentru a p\u0103stra politicienii favori\u021bi
\n\u00een func\u021bie mai mult sau, dimpotriv\u0103, l\u0103s\u00e2nd intercal\u0103ri necesare \u00een scopul de a
\nscurta termenii oponen\u021bilor politici. \u00cen timpul lui Iulius Caesar, datele
\ncalendarului erau cu totul \u00een afara aliniamentului cu anotimpurile. Iulius
\nCezar \u0219i-a exercitat dreptul1<\/sup>, ca pontifex maximus2<\/sup> (mare
\npreot) \u0219i a reformat ceea ce devenise o contabilitate greoaie \u0219i inexact\u0103 a
\ntimpului.<\/p>\n

\u00cen mijlocul secolului 1, \u00ee.Hr., Iulius Caesar l-a invitat pe Sosigenes, un
\nastronom alexandrin, s\u0103-l consilieze cu privire la reforma calendarului, \u0219i
\nSosigenes a decis c\u0103 singurul pas practic era s\u0103 abandoneze calendarul lunar cu
\ntotul. Lunile trebuie s\u0103 fie aranjate \u00een
\nfunc\u021bie de anotimpuri, \u0219i s\u0103 se foloseasc\u0103 un an tropical (solar), la fel ca \u00een
\ncalendarul egiptean….3<\/sup><\/p>\n

Observa\u021bi c\u0103\u201d marea inova\u021bie a lui
\nSosigenes „a fost abandonarea calenda\u021biei lunare.<\/p>\n

Cea mai mare dificultate cu care se
\nconfrunt\u0103 orice [calendar] reformator a fost c\u0103 nu p\u0103rea s\u0103 existe nici o cale
\npentru a efectua o schimbare care s\u0103 permit\u0103 \u00een continuare ca lunile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103
\n\u00een pas cu fazele lunii \u0219i cu anotimpurile anului. Era necesar s\u0103 se fac\u0103 o
\ndesp\u0103r\u021bire fundamental\u0103, de socoteala tradi\u021bional\u0103 pentru a concepe un calendar
\nsezonier eficient.4<\/sup><\/p>\n

Ca s\u0103 se aduc\u0103 noul calendar \u00eenapoi
\n\u00een aliniament cu anotimpurile era necesar\u0103 ad\u0103ugarea de \u00eenc\u0103 90 de zile la
\nanul, care, a devenit, dup\u0103 aceea cunoscut ca Anul de Confuzie. Totu\u0219i, Calendarul
\nIulian din 45 \u00ee.Hr., chiar \u0219i Calendarul Iulian din zilele lui Hristos, nu erau asemenea cu Calendarul Iulian, pe care
\nPapa Grigore al XIII-lea l-a modificat, \u0219i, astfel, nu se aseam\u0103n\u0103 nici cu Calendarul
\nGregorian de ast\u0103zi. Nu a existat nici o S\u00e2mb\u0103t\u0103 (sau Sabat al zilei a \u0219aptea,
\nla sf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii) pe calendarul original Iulian.<\/p>\n

Calendarul Iulian, ca \u0219i calendarul
\nRepublicii mai \u00eenainte, a avut ini\u021bial un ciclu de opt zile. \u00cen fiecare a opta
\nzi era o nundin\u00e6, sau zi comercial\u0103. Calendarele nu au fost construite \u00een
\ngrilele \u00een care sunt calendarele moderne, dar datele au fost enumerate \u00een
\ncoloane. De exemplu ianuarie a \u00eenceput cu o zi „A” \u0219i trec\u00e2nd mai
\ndeparte prin cele opt zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii (A la H), \u00eencheia luna \u00een ziua
\n„E”.<\/p>\n

Spre deosebire de calendarul ebraic,
\nCalendarul Roman a avut un ciclu s\u0103pt\u0103m\u00e2nal continuu pe tot parcursul anului,
\ncu o mic\u0103 ajustare la finele anului. Pentru c\u0103 Ianuarie s-a \u00eencheiat \u00een ziua de
\n„E”, Februarie a \u00eenceput \u00een ziua „F”. De asemenea,
\nfebruarie s-a \u00eencheiat \u00een ziua de „A”, a \u00eenceput Martie \u00een ziua
\n„B”:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
A k Jan<\/td>\nF k Feb<\/td>\nB k Mar<\/td>\n<\/tr>\n
B<\/td>\nG<\/td>\nC<\/td>\n<\/tr>\n
C<\/td>\nH<\/td>\nD<\/td>\n<\/tr>\n
D<\/td>\nA<\/td>\nE<\/td>\n<\/tr>\n
E, etc.<\/td>\nB, etc.<\/td>\nF, etc.<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Mai jos este o reconstItuire a Antiates Fasti<\/em>, un pre-calendar Iulian
\ncare dateaz\u0103 din anii ’60 \u00ee.Hr. g\u0103sit la locul vilei lui Nero, \u00een Antium.
\nLitera A a fost vopsit\u0103 \u00een ro\u0219u pentru a indica \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<\/p>\n

\"calendarul
\nReconstruc\u021bie a Fasti Antiates, singurul calendar al Republicii Romane \u00eenc\u0103 existent. 5<\/sup><\/span><\/span><\/p>\n

Exist\u0103 treisprezece coloane.
\nIanuarie pe st\u00e2nga, \u00eencepe \u00een ziua „A” \u0219i se \u00eencheie \u00een ziua de
\n„E”. \u00cen partea inferioar\u0103 a fiec\u0103rei coloane sunt numere mari romane
\ncare dau num\u0103rul de zile din acea lun\u0103. Coloana din extrema dreapt\u0103 este a 13-a
\nlun\u0103 intercalar\u0103. Literele suplimentare apar pe l\u00e2ng\u0103 literele, reprezent\u00eend zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Acestea
\nindicau ce fel de afaceri puteau sau nu puteau fi efectuate \u00een acea zi. Un
\n„k” era pictat l\u00e2ng\u0103 prima zi a fiec\u0103rei luni. Acest lucru era pentru
\nkalendae (calenda\u021bie).6<\/sup><\/p>\n

Este
\nimportant s\u0103 ne amintim c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na biblic\u0103 ca unitate individual\u0103 de timp
\ndefinit \u00een Geneza 1, a constat doar \u00een \u0219apte zile: \u0219ase zile lucr\u0103toare, urmat\u0103
\nde o pauz\u0103 de Sabat \u00een ultima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Ciclul de opt zile a
\ncalendarului Iulian a fost folosit \u00een vremea lui Hristos. Cu toate acestea,
\nevreii nu ar fi p\u0103zit Sabatul zilei a \u0219aptea pe ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal de opt zile
\nal calendarului Iulian. Acest lucru ar fi fost idolatrie pentru ei.<\/p>\n

Un exemplu al unui calendar Iulian,
\ndat\u00e2nd din vremea lui Augustus7<\/sup>
\n(63 \u00ee.Hr. \"calendar– 14 d.Hr.)p\u00e2n\u0103 la Tiberius8 <\/sup>(42 \u00ee – A. D. 37), este
\np\u0103strat pe aceste fragmente de piatr\u0103. S\u0103pt\u0103m\u00e2na de opt zile este \u00een mod clar
\nperceptibil\u0103 pe ele.<\/p>\n

Mai apoi, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de \u0219apte zile
\nde pe Calendarul Iulian, a\u0219a cum se vede \u00een urm\u0103torul desen al unui calendar
\nbaston g\u0103sit la B\u0103ile lui Titus (construit 79-81 A. D.), furnizeaz\u0103 o dovad\u0103 \u00een
\nplus c\u0103 Sabatul biblic nu poate fi g\u0103sit folosind calendarul Iulian. Cercul
\ncentral con\u021bine cele 12 semne ale zodiacului, care corespund celor 12 luni ale
\nanului. Numerele romane spre st\u00e2nga \u0219i dreapta indic\u0103 zilele lunii. \u00cen partea
\nde sus a calendarului baston apar cei \u0219apte zei planetari ai Romanilor p\u0103g\u00e2ni.9<\/sup><\/p>\n

\"calendarS\u00e2mb\u0103t\u0103 (sau dies Saturni<\/em> – ziua lui Saturn) 10<\/sup> reprezenta prima zi a
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nii, nu a \u0219aptea. Ca \u0219i zeu al agriculturii, el poate fi v\u0103zut \u00een
\naceast\u0103 pozi\u021bie de proeminent\u0103
\nimportan\u021b\u0103, de\u021bin\u00e2nd \u00een simbolul s\u0103u, o secer\u0103. \u00cen
\ncontinuare, \u00een a doua zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii p\u0103g\u00e2ne planetare, este v\u0103zut zeul soare
\ncu raze de lumin\u0103 care eman\u0103 din capul lui. A
\ndoua zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii a fost ini\u021bial dies Solis (ziua Soarelui – Duminica). A
\ntreia zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii arat\u0103 zei\u021ba luna, cu semilun\u0103 \u00eencornorat\u0103 ca diadem\u0103 pe
\ncap. Ziua ei a fost dies Lunae (ziua
\nLunii – Luni). Restul zilelor sunt reprezentate de ceilal\u021bi zei planetari, \u0219i
\nse \u00eencheie cu dies Veneris (ziua lui Venus, care, \u00een limbile din Europa de Nord
\na fost \u00eenlocuit\u0103 cu un zeita Norse \u0219i a devenit ziua lui Friga, sau Friday.) 11<\/sup><\/p>\n

Pentru c\u0103 \u00eentreaga lume a folosit
\ncalendarul Gregorian timp de sute de ani, este \u00een mod frecvent trecut cu
\nvederea faptul c\u0103, pe vremuri, nu numai c\u0103 mai multe \u021b\u0103ri au folosit calendare
\ndiferite, dar au existat, de asemenea, diferen\u021be regionale \u00een cadrul aceleia\u0219i
\n\u021b\u0103ri. Cu toate c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na de \u0219apte zile planetar\u0103 a fost popularizat\u0103 la
\nRoma, odat\u0103 cu dezvoltarea cultului lui Mithra, nu a devenit oficial\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd
\nConstantin nu a standardizat s\u0103pt\u0103m\u00e2na la Consiliul de la Niceea.12<\/sup><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere aceste fapte, este
\nilogic s\u0103 se presupun\u0103 c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta Gregorian\u0103 este Sabatul biblic al Crea\u021biei. \u00centr-adev\u0103r, Calendarul Iulian a
\ntrecut la Calendarul Gregorian, f\u0103r\u0103 nici o pierdere \u00een ordinea zilelor. De
\nfapt, Calendarul Gregorian, asemeni Calendarului
\nIulian de mai \u00eenainte, este \u00eentemeiat \u00een \u00eentregime pe un sistem p\u0103g\u00e2n al
\ncalenda\u021biei.<\/p>\n\n\n\n\n
\"christopher<\/td>\n<\/tr>\n
Christopher Clavius (1538-1612)<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Astronomul iezuit, Christopher
\nClavius, a confirmat faptul c\u0103 originea
\nCalendarul Iulian era p\u0103g\u00e2nism pur \u0219i nu are nici o leg\u0103tur\u0103 cu nici un
\nfel de calenda\u021bie biblic\u0103. Clavius este de drept arhitectul Calendarului
\nGregorian modern de renume mondial. Deoarece Calendarul Iulian este un pic mai
\nlung, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al 16-lea, echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 nu a mai c\u0103zut la
\ndata atribuit\u0103 \u00een mod arbitrar \u00een secolul al treilea: 21 martie. Papa Grigore al XIII a atribuit lui Clavius
\nsarcina de a reforma calendarul, ca s\u0103 aduc\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u00eenapoi la
\ndata de 21 martie.13<\/sup><\/p>\n

\u00cen cartea sa, Romani Calendarii A Gregorio XIII P.M. Restituti Explicato,<\/em> Clavius
\nrelev\u0103 faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd Calendarul Iulian a fost f\u0103cut calendar
\neclesiastic al Bisericii la Sinodul de la Niceea, Biserica a respins \u00een mod
\ndeliberat calenda\u021bia biblic\u0103 \u0219i a adoptat, \u00een schimb calenda\u021bia p\u0103g\u00e2n\u0103. Referindu-se la diferite sisteme ale calenda\u021biei, utilizate
\npentru determinarea Pa\u0219telui biblic versus substitutul p\u0103g\u00e2n al Pa\u0219telui<\/a>, Clavius afirm\u0103: „Biserica Catolic\u0103 nu a folosit
\nniciodat\u0103 acel rit [evreiesc] al celebr\u0103rii Pa\u0219telui, dar \u00eentotdeauna \u00een
\ncelebrarea ei a observat mi\u0219carea lunii \u0219i a soarelui, \u0219i astfel, a fost sfin\u021bit de Sfin\u021bii Pontifi str\u0103vechi ai
\nRomei, \u0219i de asemenea, confirmat de primul Consiliu de la Niceea.”14<\/sup>
\n\u00cen „Pontifii”, el se refer\u0103
\nla preo\u021bii antici ai p\u0103g\u00e2nismului roman. Cre\u0219tinii
\nmoderni au presupus c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta Gregorian\u0103 este Sabatul biblic. <\/p>\n

Cu toate
\nacestea, cre\u0219tinii care au tr\u0103it \u00een momentul \u00een care Calendarul Iulian a fost
\npus \u00een aplicare de legisla\u021bia civil\u0103 nu a avut \u00eendoieli sau confuzie asupra
\nformatului: „Sabatul” a fost calculat de calendarul biblic
\nluni-solar; „ziua Domnului” (Duminica) de calendarul solar p\u0103g\u00e2n.
\nDup\u0103 cum a men\u021bionat David Sidersky, „Nu a mai fost posibil sub Constantin
\ns\u0103 se aplice vechiul calendar.” 15<\/sup> Cre\u0219tinii apostolici, cu
\ntoate acestea, nu s-au supus noului
\nedict.<\/p>\n

La fiecare pas \u00een timpul apostaziei,
\nla fiecare pas f\u0103cut \u00een adoptarea formelor de \u00eenchinare la soare, precum \u0219i
\n\u00eempotriva adopt\u0103rii \u0219i respect\u0103rii duminicii, au existat proteste constante ale
\ntuturor cre\u0219tinilor adev\u0103ra\u021bi. Cei care au
\nr\u0103mas credincio\u0219i lui Cristos \u0219i adev\u0103rului din cuv\u00e2ntul pur al lui [Yahuwah]
\nau observat Sabatul [Domnului] conform poruncii, \u0219i conform cuv\u00e2ntului lui
\n[Yahuwah], care stabile\u0219te Sabatul ca semn prin care [Yahuwah], Creatorul
\ncerurilor \u0219i al p\u0103m\u00e2ntului, se deosebe\u0219te de toate celelalte [divinit\u0103\u021bi].
\nAce\u0219tia au protestat \u00een consecin\u021b\u0103 \u00eempotriva oric\u0103rei faze \u0219i forme de \u00eenchinare la soare. Al\u021bii, mai ales
\ndin Est, s-au compromis observ\u00e2nd at\u00e2t Sabatul c\u00e2t \u0219i Duminica. Dar, \u00een vest,
\nsub influen\u021bele Romane \u0219i sub conducerea bisericii \u0219i episcopiei Romei, numai
\nDuminica a fost adoptat\u0103 \u0219i respectat\u0103.16<\/sup><\/p>\n

Consiliul de la Niceea (321-324
\nd.Hr.) a interzis calendarul Biblic luni-solar pentru uz bisericesc, \u0219i l-a \u00eenlocuit cu calendarul
\nIulian, poruncind ca oamenii de pretutindeni s\u0103 „venereze” 17<\/sup>
\nziua Soarelui.18<\/sup> Unii au \u00eenceput
\ns\u0103 se compromit\u0103. \u00cen timp ce mul\u021bi cre\u0219tini se ag\u0103\u021bau de p\u0103strarea Sabatului
\noriginal, dup\u0103 calendarul Luni-solar, al\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu Evreii rabinici, au
\n\u021binut ziua a \u0219aptea a calendarului Iulian: S\u00e2mb\u0103ta. Al\u021bii au p\u0103strat at\u00e2t
\nS\u00e2mb\u0103ta c\u00e2t \u0219i Duminica. Acest lucru nu a satisf\u0103cut Biserica de la Roma. Ea a
\nvrut ca toat\u0103 lumea s\u0103 se \u00eenchine exclusiv Duminica. Deoarece edictul de la
\nNiceea nu a avut efectul dorit asupra oamenilor, Consiliul de Laodiceea a fost
\nconvocat, aproximativ 40 ani mai t\u00e2rziu, pentru a pune \u00een aplicare acceptarea
\n„Zilei Domnului” \u00een locul Sabatului lunar<\/a>
\nBiblic.<\/p>\n

\u00cen ordine, prin urmare, la realizarea
\nscopului ei ini\u021bial, acum a devenit necesar pentru biseric\u0103 s\u0103 asigure
\nlegisla\u021bia de stingere a tuturor acestor excep\u021bii, \u0219i interdic\u021bia de
\nrespectarea a Sabatului, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se sting\u0103 protestul puternic
\n[\u00eempotriva \u00eenchin\u0103rii Duminica]. Si
\nacum . . . porunca „cu adev\u0103rat divin\u0103” a lui Constantin \u0219i a
\nConsiliul de la Niceea, c\u0103 „nimic” nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 loc „\u00een
\ncomun cu evreii”, a fost f\u0103cut\u0103 \u00een baza \u0219i autoritatea legisla\u021bie, pentru
\na zdrobi cu des\u0103v\u00eer\u0219ire respectarea Sabatului [ Creatorului], precum \u0219i pentru
\na stabili doar respectarea duminicii \u00een locul s\u0103u. 19<\/sup><\/p>\n

Canonul
\n29 al Consiliului din Laodiceea a cerut: „Cre\u0219tinii nu trebuie s\u0103
\nIudaizeze \u0219i s\u0103 fie inactivi S\u00e2mb\u0103ta, trebuie s\u0103 lucreze \u00een acea zi, dar s\u0103
\nonoreze \u00een special ziua Domnului, ca \u0219i cre\u0219tini, \u0219i nu trebuie s\u0103 fac\u0103, dac\u0103
\neste posibil, nici o lucrare \u00een acea zi. Dac\u0103, totu\u0219i, ei sunt g\u0103si\u021bi
\niudaiz\u00e2nd, ace\u0219tia vor fi exclu\u0219i de la Hristos. „<\/p>\n

Este important de \u0219tiut c\u0103, cuv\u00e2ntul
\n„S\u00eemb\u0103ta”, a fost furnizat din traducerea \u00een limba englez\u0103. Potrivit
\nepiscopului catolic, Karl J. von Hefele20<\/sup> \u00een Istoria Consiliilor Bisericii<\/em> din
\nDocumente Originale<\/em>, cuv\u00e2ntul folosit a fost, de fapt, „Sabat”,
\nat\u00e2t \u00een greac\u0103 c\u00e2t \u0219i latin\u0103 \u0219i cuv\u00e2ntul „anatema” (blestema\u021bi) \u00een
\nloc de „exclu\u0219i”. Versiunea latin\u0103 \u00een mod clar nu con\u021bine nici o
\nreferire la dies Saturni<\/em> (S\u00e2mb\u0103t\u0103),
\ndar \u00een schimb folose\u0219te Sabbato, sau „Sabatul”:<\/p>\n

Quod non oportet Christianos
\nJudaizere et otiare in Sabbato, sed operari in eodem die. Preferentes autem in
\nveneratione Dominicum diem si vacre voluerint, ut Christiani hoc faciat; quod
\nsi reperti fuerint Judaizere Anathema sint a Christo.<\/em><\/p>\n

Numai \u00een ultimii ani, pe m\u0103sur\u0103 ce
\nfaptele istoriei au fost uitate, s-a presupus c\u0103 S\u00e2mb\u0103ta ar fi Sabatul biblic.
\n\u00cen cazul \u00een care calendarul Iulian era aplicat cre\u0219tinilor pentru utilizare
\nbisericeasc\u0103, nimeni la momentul respectiv nu confunda ziua lui Saturn<\/em> cu Sabatul. Toat\u0103 lumea \u0219tia c\u0103 au fost dou\u0103 zile
\ndiferite, cu dou\u0103 sisteme calendaristice distincte.<\/p>\n

Cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de moartea sa,
\nHristos a f\u0103cut o declara\u021bie profund\u0103 care ar trebui s\u0103 fie luat\u0103 \u00een
\nconsiderare \u00een contextul controverselor asupra adev\u0103rului fa\u021b\u0103 de calendarele
\ncontraf\u0103cute. El a spus: „Da\u021bi dar Cezarului ceea ce este al Cezarului \u0219i
\nlui Yahuwah, ceea ce este al lui Yahuwah.” 21 <\/sup>Christ a fost
\naici ca s\u0103 stabileasc\u0103 un principiu important care guverneaz\u0103 fiecare domeniu
\nal vie\u021bii. \u00cenchinarea nu apar\u021bine Cezarului. Ea apar\u021bine exclusiv Creatorului.<\/p>\n

Un vechi proverb afirm\u0103: „Cel
\ncare controleaz\u0103 calendarul, controleaz\u0103 lumea.” Cine te controleaz\u0103? Ziua
\n\u00een care te \u00eenchini, calculat\u0103 de calendarul utilizat, care dezv\u0103luie
\nDivinitatea \/ divinitatea te controleaz\u0103. \u00cenchinarea
\n\u00een adev\u0103ratul Sabat este un semn de loialitate fa\u021b\u0103 de Creatorul nostru. Numai
\nCreatorul, Cel care controleaz\u0103 soarele, luna \u0219i stelele, calendarul S\u0103u, are
\ndreptul s\u0103 spun\u0103 oamenilor lui c\u00e2nd s\u0103 se \u00eenchine \u0219i, \u00een virtutea acestui
\ndrept, s\u0103 primeasc\u0103 acea \u00eenchinare.<\/p>\n

__________________________________________________________________<\/p>\n

Con\u021binut asemanator:<\/font><\/p>\n