![\"apostate](\"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/church-01.jpg\")
Exist\u0103\nmii de biserici \u00een lumea de ast\u0103zi, toate declar\u0103
\nc\u0103 reprezint\u0103 adev\u0103rata credin\u021b\u0103 a lui Yahuwah. Unii dintre ei
\nsus\u021bin c\u0103 ei \u0219i nimeni al\u021bii sunt ekklesia, \u0219i to\u021bi cei care nu
\nse conformeaz\u0103 acesteia vor fi pierdu\u021bi. Se pare c\u0103 este o sarcin\u0103
\ndescurajant\u0103 \u0219i imposibil de identificat, care este adev\u0103rata ekklesia<\/em><\/u><\/font><\/span> a lui Yahuwah.<\/p>\n
\nLuni
\nde studiu sunt necesare pentru a evalua \u00een mod adecvat chiar \u0219i
\nnumai una dintre aceste denomina\u021biuni. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd
\nevaluarea a fost f\u0103cut\u0103, problema care r\u0103m\u00e2ne este, dac\u0103 aceasta
\nse bazeaz\u0103 pe o funda\u021bie ferm\u0103. Un cercet\u0103tor experimentat \u0219tie
\nfoarte bine c\u0103, la un moment dat criteriile sale personale pot s\u0103-l
\nfac\u0103 adecvat unei denomina\u021biuni \u0219i la un alt moment favorabil
\nalteia. Astfel \u00eenc\u00e2t ancheta \u00een sine nu poate oferi un r\u0103spuns
\ndefinitiv.<\/p>\n
\nBiblia
\npare a fi un criteriu obiectiv \u0219i corect, prin care s\u0103 se judece
\nc\u00e2t bine fac bisericile. Dar, \u00een practic\u0103, vom merge \u00eempotriva
\nunei probleme reale. \u00cen primul r\u00e2nd, Biblia este at\u00e2t de extins\u0103,
\n\u00eenc\u00e2t este nevoie de mai mult\u0103 munc\u0103 dec\u00e2t este posibil pentru a
\nevalua diferitele biserici. \u00cen al doilea r\u00e2nd, criteriile unei
\npersoane sau chiar ale unui comitet care s\u0103 poat\u0103 stabili pe baza
\nBibliei sunt, \u00een mod clar, subiective. Biblia
\neste sensibil\u0103 la multe interpret\u0103ri, \u0219i fiecare va avea propria
\nlui idee despre ceea ce este important \u0219i ce ar trebui s\u0103 fie
\ninclus. O mie de criterii „biblice” de evaluare pot fi bine
\nimaginate.<\/p>\n
Solutia este s\u0103 se ia, pur \u0219i simplu, acele por\u021biuni din
\nBiblie care ofer\u0103 cele mai mari revendic\u0103ri pentru a fi dezv\u0103luite
\nde Yahuwah ca o expresie cuprinz\u0103toare a ceea ce este necesar ca
\nfiin\u021bele umane s\u0103 cread\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103. \u00cen
\nacest fel, un criteriu scurt, dar cuprinz\u0103tor poate fi stabilit f\u0103r\u0103
\na introduce aspecte subiective. Decalogul, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fie
\nsingurul text care pretinde a fi fost rostit de Yahuwah \u00een mod
\ndirect, f\u0103r\u0103 profet, \u00eenger, vis sau viziune, \u0219i \u00een mod public la
\no imens\u0103 mul\u021bime de oameni din toate na\u021biunile. Exist\u0103 rapoarte
\ncare au venit din cele mai mari metropole ale civiliza\u021biei umane, la
\nmomentul respectiv. Ei au num\u0103rat, cel pu\u021bin, peste dou\u0103 milioane
\nde persoane care reprezenta rasa uman\u0103 a timpului.
\nNici un
\nalt text al c\u0103r\u021bilor religioase clasice din toat\u0103 lumea nu face
\nacelea\u0219i revendic\u0103ri obiective la revela\u021bie. Indiferent dac\u0103 noi
\ncredem c\u0103 povestea este adev\u0103rat\u0103 sau nu, textul este unic conform
\nrevendic\u0103rilor sale, \u0219i, prin urmare, cel mai bun criteriu pe
\ncare-l avem pentru evaluarea bisericilor.<\/p>\n
O alt\u0103 problem\u0103 care face
\nca utilizarea Decalogului s\u0103 fie un instrument de evaluare rapid \u0219i
\nsigur este, pur \u0219i simplu, faptul c\u0103 majoritatea cre\u0219tinismului
\nrecunoa\u0219te autoritatea Decalogului. Este adev\u0103rat c\u0103 unele voci se
\nopun. Dar, marea majoritate a celor care pretind c\u0103 sunt cre\u0219tini
\napar\u021bin unor confesiuni care recunosc nu numai autoritatea
\nDecalogului, dar chiar dau Decalogului un loc proeminent \u00een
\ncatehismele lor, c\u0103r\u021bile lor publicate pentru a preda credin\u021bele
\nlor. Astfel de catehisme bazate pe Decalog exist\u0103 pentru
\nromano-catolici, ortodoc\u0219i, luterani, reforma\u021bi, anglicani,
\nmetodi\u0219ti \u0219i comuniunea Presbiterian\u0103, ca s\u0103 men\u021bion\u0103m doar
\nc\u00e2teva, \u0219i ca s\u0103 men\u021bion\u0103m doar confesiunile care alc\u0103tuiesc
\nmarea majoritate a popula\u021biei cre\u0219tine din lume.<\/p>\n
\nEste
\nat\u00e2t corect c\u00e2t \u0219i obiectiv s\u0103 evalu\u0103m bisericile \u0219i
\nconfesiunile pe baza Decalogului. Decalogul va fi suficient ca s\u0103
\nar\u0103te dac\u0103 o denomina\u021biune este c\u0103zut\u0103 sau nu. Pot exista
\ndesigur aspecte ale unei denomina\u021biuni care arat\u0103 caracterul s\u0103u
\nc\u0103zut, care nu apar doar prin investigarea aspectelor men\u021bionate \u00een
\nDecalog. Pot exista poveri nejustificate pe care denomina\u021biile le
\nplaseaz\u0103 pe membrii lor sub form\u0103 de credin\u021be \u0219i practici care nu
\nsunt men\u021bionate \u00een Decalog. Cu alte cuvinte, Decalogul nu poate
\ndezv\u0103lui amploarea modului c\u0103zut al confesiunilor, dar dac\u0103 se
\ndescoper\u0103 a fi c\u0103zute, atunci ele cu siguran\u021b\u0103 sunt c\u0103zute<\/p>\n
\nDin
\npunct de vedere practic, cu toate acestea, doar trei porunci sunt
\nsuficiente:<\/p>\n
\n1.
\nS\u0103 nu ai al\u021bi elohimi afar\u0103 de Mine.<\/p>\n
\n2.
\nAminte\u0219te-\u021bi
\nde ziua de odihn\u0103 ca s\u0103 o sfin\u021be\u0219ti.<\/p>\n
\n3.
\nS\u0103 nu ucizi.<\/p>\n
\n Se
\npare c\u0103 nu exist\u0103 nici m\u0103car o singur\u0103 biseric\u0103 sau confesiune
\ncare s\u0103 respecte toate trei porunci, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai vorbim de cele
\nzece.<\/p>\n
Este
\nc\u0103zut\u0103 Biserica Romano-Catolic\u0103?<\/h2>\n
\n Pentru \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \n \n(Exo \nVersetele \n Oare \n Articolul \n \nArticolul \n \n Articolul \nPrin \n Dar \nArticolul \nLa \nSe \nArticolul \nAceast\u0103 \nArticolul \n \u0218i, \nArticolul \nP\u0103rerea \nDac\u0103 \nArticolul \nChiar \nChiar \nExist\u0103, \nSe \n Prima „Noi \n Acest \nSeptuaginta \n„Adev\u0103rul \n \n„Sf. \n \n„Icoanelor \nPozi\u021bia \n \u00cen \n„La \nS\u00e2mb\u0103ta \nOrtodoxia, \n\u00cen \nBiserica \nBiserica \nJudecate \nLa \n„Dar, \nModul \nTotodat\u0103, \n„Noi \nA\u0219a \n\u00cen \n„1 \nCum \nBisericile \nTrei \nMasa Sugestii
\na fi corec\u021bi, trebuie s\u0103 examin\u0103m Biserica Romano-Catolic\u0103 prin
\npropria sa versiune a Celor Zece Porunci<\/a> \u00een Exodul 20 din versiunea
\nDouay-Rheims din 1899.<\/p>\n
\n20: 1) \u0218i Domnul a vorbit toate aceste cuvinte:<\/p>\n
\n20: 2) Eu sunt Yahuwah Eloah-ul t\u0103u, care te-a scos din \u021bara
\nEgiptului, din casa robiei.<\/p>\n
\n20: 3) S\u0103 nu ai Elohimi str\u0103ini \u00eenaintea mea<\/p>\n
\n20: 4) S\u0103 nu-\u021bi faci un lucru cioplit, care s\u0103 semene cu tot ceea
\nce este sus \u00een cer, sau \u00een jos pe p\u0103m\u00e2nt, \u0219i nici cu acele
\nlucruri care sunt \u00een apele de sub p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
\n20: 5) S\u0103 nu le venerezi, \u0219i nici s\u0103 nu le sluje\u0219ti: Eu sunt
\nYahuwah Eloah-ul T\u0103u, puternic, gelos, care pedepsesc nelegiuirea
\np\u0103rin\u021bilor \u00een copii, p\u00e2n\u0103 la a treia \u0219i a patra genera\u021bie a
\ncelor care m\u0103 ur\u0103sc:<\/p>\n
\n20: 6) \u0218i ar\u0103t mil\u0103 la mii din cei care M\u0103 iubesc \u0219i p\u0103zesc
\nporuncile Mele.<\/p>\n
\n20: 7) S\u0103 nu iei numele lui Yahuwah Eloah-ul t\u0103u \u00een de\u0219ert,
\npentru c\u0103 Yahuwah nu va l\u0103sa nepedepsit pe cel ce va lua numele lui
\nYahuwah Eloah-ul lui \u00een de\u0219ert.<\/p>\n
\n20: 8) Aminte\u0219te-\u021bi s\u0103 sfin\u021be\u0219ti ziua Sabatului.<\/p>\n
\n20: 9) \u0218ase zile s\u0103 lucrezi \u0219i tu \u0219i s\u0103 faci toate lucr\u0103rile
\ntale.<\/p>\n
\n20:10) Dar, \u00een ziua a \u0219aptea este Sabatul lui Yahuwah Eloah-ul t\u0103u:
\nnu vei face nici o lucrare \u00een ea, nici tu, nici fiul t\u0103u, nici
\nfiica ta, nici robul t\u0103u, nici roaba ta, nici vita ta, \u0219i nici
\nstr\u0103inul care este \u00een\u0103untrul por\u021bilor tale.<\/p>\n
\n20:11) C\u0103ci \u00een \u0219ase zile Yahuwah a f\u0103cut cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul,
\nmarea \u0219i toate lucrurile care sunt \u00een ele \u0219i s-a odihnit \u00een ziua
\na \u0219aptea: de aceea Yahuwah a binecuv\u00e2ntat ziua a \u0219aptea \u0219i a
\nsfin\u021bit-o.<\/p>\n
\n20:12) Cinste\u0219te pe tat\u0103l t\u0103u \u0219i pe mama ta, ca s\u0103 po\u021bi tr\u0103i
\nmult timp \u00een \u021bara pe care Yahuwah, Eloah-ul t\u0103u \u021bi-o va da.<\/p>\n
\n20:13) S\u0103 nu ucizi.<\/p>\n
\n20:14) S\u0103 nu comi\u021bi adulter.<\/p>\n
\n20:15) S\u0103 nu furi.<\/p>\n
\n20:16) S\u0103 nu m\u0103rturise\u0219ti str\u00e2mb \u00eempotriva aproapelui t\u0103u.<\/p>\n
\n20:17) S\u0103 nu pofte\u0219ti casa aproapelui t\u0103u; Nici s\u0103 nu dore\u0219ti
\nso\u021bia lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici
\nm\u0103garul lui, nici vreun alt lucru care este al lui.<\/p>\n
\n2 \u0219i 3 se refer\u0103 la Yahuwah prin pronumele „Eu” \u0219i
\n„Mine”. Aceasta
\neste o reflectare corect\u0103 a textului ebraic. Cuvintele
\nsunt la singular. Atunci
\nc\u00e2nd se \u00een\u021belege mai mult de o persoan\u0103, folosim \u00eentotdeauna
\npronumele „noi” \u0219i „nou\u0103” sau cuvintele lor
\ncorespunz\u0103toare \u00een alte limbi. Ar
\nfi un caz uluitor, ciudat \u0219i foarte neobi\u0219nuit ca un comitet de
\ntrei s\u0103 utilizeze cuvintele „Eu” \u0219i „Mine” \u00een
\nloc de „noi” \u0219i „nou\u0103”. Textul
\n\u00cel prezint\u0103 \u00een mod clar pe „Yahuwah Eloah” ca un singur
\npersonaj. Dac\u0103
\nBiserica Romano-Catolic\u0103, sau oricare alta pentru care conteaz\u0103,
\nfie neag\u0103 existen\u021ba acestui Unic Eloah Atotputernic, care vorbe\u0219te
\naceste cuvinte, \u00een conformitate cu textul, fie le face s\u0103 fie o
\npluralitate de persoane, care \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t unul, care
\neste altul dec\u00e2t un singur vorbitor aici, atunci primul test
\ne\u015fueaz\u0103 de la principiu. Acest
\nlucru \u00een sine este suficient pentru a clasifica biserica sau
\ndenomina\u021biunea ca apostaziat\u0103.<\/p>\n
\nBiserica Romano-Catolic\u0103 trece primul test? S\u0103 vedem. Trei citate
\ndin catehismul romano-catolic, de acela\u015fi fel, trebuie s\u0103 fie
\nsuficiente.<\/p>\n
\n249: „De la \u00eenceput, adev\u0103rul revelat al Sfintei Treimi a fost
\nla r\u0103d\u0103cina credin\u021bei vii a Bisericii,…”<\/p>\n
\n258: „\u00centreaga economie divin\u0103 este opera comun\u0103 a celor trei
\npersoane divine ….”<\/p>\n
\n266: „Acum, aceasta este credin\u021ba catolic\u0103: Noi ador\u0103m un
\nsingur Dumnezeu \u00een Treime<\/a> \u0219i Treimea \u00een unitate, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie
\nconfundate persoanele sau divizarea substan\u021bei, pentru persoana
\nTat\u0103lui este unul, pentru Fiul este altul, Sf\u00e2ntul spiritul e
\naltul, dar Dumnezeirea Tat\u0103lui, Fiului \u0219i Sf\u00e2ntului Duh este una,
\ngloria lor egal\u0103, coeterna lor m\u0103re\u021bie „(Crezul Atanasian: DS
\n75 ND 16).<\/p>\n
\naceast\u0103 doctrin\u0103 biserica Romano Catolic\u0103 se plaseaz\u0103 \u00een
\nconflict cu criteriul Decalogului \u0219i se arat\u0103 a fi o biseric\u0103
\napostat\u0103. Nu este nevoie de mai multe dovezi dec\u00e2t acestea.<\/p>\n
\ns\u0103 mergem mai departe. Versetele 4 \u0219i 5 interzic s\u0103 faci, s\u0103 te
\n\u00eenchini \u0219i s\u0103
\nsluje\u0219ti unui chip. Oare Biserica Romano-Catolic\u0103 trece acest al
\ndoilea test?<\/p>\n
\n2132: „Venerarea cre\u0219tin\u0103 a imaginilor nu este contrar\u0103
\nprimei porunci care interzice idolii. \u00centr-adev\u0103r,” cinstea
\ndat\u0103 unei imagini trece la prototipul ei, „\u0219i” oricine
\nvenereaz\u0103 o imagine venereaz\u0103 persoana portretizat\u0103 \u00een ea. „.
\nOnoarea acordat\u0103 imaginilor sacre este o „venerare
\nrespectuoas\u0103”, nu adora\u021bia datorat\u0103 numai lui Dumnezeu:
\n\u00eenchinarea religioas\u0103 nu este \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre imaginile \u00een
\nsine, considerate ca fiind simple lucruri, ci sub aspectul lor
\ndistinctiv ca imagini care ne conduc spre Dumnezeu \u00eentrupat. Mutarea
\nspre imagine nu se termin\u0103 \u00een ea ca imagine, ci tinde spre acel a
\nc\u0103rui imagine este. „<\/p>\n
\nfel cum doctrina Trinit\u0103\u021bii caut\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 singularitatea lui
\nYahuwah impun\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp un punct de vedere trinitarian,
\np\u0103g\u00e2n, acest principiu urm\u0103re\u0219te s\u0103 justifice folosirea
\nimaginilor \u00een devotiune prin afirma\u021bia c\u0103 devotamentul este
\n\u00eendreptat spre „Dumnezeu” \u0219i nu imaginii \u00een sine. \u00cen
\ntimp ce acest lucru este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 adev\u0103rat, aceast\u0103
\nafirma\u021bie, mai degrab\u0103 dezarm\u00e2nd, nu ia \u00een considerare, se pare,
\ncerin\u021bele specifice ale poruncii \u201cs\u0103 nu fac\u0103,s\u0103 nu se \u00eenchine,
\ns\u0103 nu serveasc\u0103”. Chiar dac\u0103 argumentul catolic este
\nacceptat, practica se afl\u0103 undeva \u00eentr-o zon\u0103 nedefinit\u0103 \u00een
\ncuv\u00e2ntul „ador\u0103.” Cel pu\u021bin jum\u0103tate din porunc\u0103 este
\nspart\u0103.<\/p>\n
\npotrive\u0219te Biserica romano-catolic\u0103 cu ideea din versetul 7?<\/p>\n
\n2143 „Dintre toate cuvintele din Apocalipsa, exist\u0103 unul care
\neste unic: numele descoperit al lui Dumnezeu, Dumnezeu m\u0103rturise\u0219te
\nnumele s\u0103u celor care cred \u00een el, el \u00eensu\u0219i li se descoper\u0103 \u00een
\nmisterul s\u0103u personal. Darul unui nume apar\u021bine\u2026 \u00een func\u021bie de
\n\u00eencredere \u0219i cunoa\u0219tere „numele Domnului este sf\u00e2nt. ‘ Din
\nacest motiv, omul nu trebuie s\u0103 abuzeze de el. El trebuie s\u0103-l \u021bin\u0103
\n\u00een minte \u00een adora\u021bie t\u0103cut\u0103, iubitoare. El nu-l va introduce \u00een
\npropriul s\u0103u discurs, dec\u00e2t ca s\u0103-l binecuv\u00e2nteze,s\u0103-l l\u0103ude,
\n\u0219i s\u0103-l glorifice.”<\/p>\n
\nexpresie pare s\u0103 adere la porunc\u0103. Aceia care interpreteaz\u0103
\nporunca de interzicere cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire a juruin\u021bei, se vor g\u0103si
\nvinova\u0163i \u00een articolul 2154.<\/p>\n
\n2154: „Dup\u0103 Sf. Pavel, tradi\u021bia Bisericii a \u00een\u021beles
\ncuvintele lui Isus care nu exclud jur\u0103mintele f\u0103cute din motive
\ngrave \u0219i motive corecte (de exemplu, \u00een instan\u021ba de judecat\u0103).”
\nUn jur\u0103m\u00e2nt, adic\u0103 invocarea numelui divin ca martor la adev\u0103r,
\nnu poate fi adoptat\u0103 dec\u00e2t \u00een cazului certific\u0103rii adev\u0103rului,
\nla judecat\u0103 \u0219i \u00een domeniul justi\u021biei.'”<\/p>\n
\nprin aceea\u0219i ordine de idei, exist\u0103 eroarea \u00een articolul 2155.<\/p>\n
\n2155: „Sfin\u021benia numelui divin cere ca noi s\u0103 nu-l folosim
\npentru lucruri lipsite de valoare, nici s\u0103 nu facem un jur\u0103m\u00e2nt,
\ncare, pe baza circumstan\u021belor ar putea s\u0103 fie interpretat ca
\naprobarea unei autorit\u0103\u021bi care se impune \u00een mod injust. Atunci
\nc\u00e2nd un jur\u0103m\u00e2nt este impus de autorit\u0103\u021bile civile ilegitime,
\npoate fi refuzat. Trebuie s\u0103 fie refuzat atunci c\u00e2nd este necesar
\n\u00een scopuri contrare demnit\u0103\u021bii persoanelor sau comuniunii
\necleziale”.<\/p>\n
\nnoastr\u0103 este c\u0103 Biserica Romano-Catolic\u0103 este corect\u0103 \u00een
\ninterpretarea legii care sus\u021bine c\u0103 depunerea jur\u0103m\u00e2ntului se
\npoate face. Cu toate acestea, exist\u0103 \u00eengrijorarea c\u0103 demnitatea
\nBisericii este plasat\u0103 deasupra legii. Acest articol ar \u00eempiedica,
\nde exemplu, o persoan\u0103 s\u0103 dea m\u0103rturie sub jur\u0103m\u00e2nt cu privire
\nla actul de pedofilie comis de un preot. Poate c\u0103 Biserica face o
\ndistinc\u021bie \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, dar, \u00een orice caz, o face pe
\nautoritatea care este a\u0219ezat\u0103 deasupra moralit\u0103\u021bii. Ea \u00ee\u0219i
\nrezerv\u0103 dreptul de a defini moralitatea, iar acest lucru nu este
\nacceptabil.<\/p>\n
\nversetul \u0219apte este echivoc, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem acorda
\nbeneficiul \u00eendoielii Bisericii Romei, versetele 8-11 nu sunt.
\nBiserica Roman\u0103 se pozi\u021bioneaz\u0103, \u00een mod clar, \u00eempotriva sensului
\nliteral \u0219i practicii poruncii Sabatului prin institu\u021bia de
\nDuminic\u0103.<\/p>\n
\n2175: „Duminica se distinge \u00een mod expres de Sabat, care
\nurmeaz\u0103 cronologic \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar pentru cre\u0219tini,
\nrespectarea ceremonialul ei \u00eel \u00eenlocuie\u0219te pe cel din Sabat.
\nPa\u0219tele lui Cristos, Duminica \u00eempline\u0219te adev\u0103rul spiritual al
\nSabatului Evreiesc \u0219i anun\u021b\u0103 odihna ve\u0219nic\u0103 a omului \u00een
\nDumnezeu.. pentru \u00eenchinare \u00een conformitate cu legea preg\u0103tit\u0103
\npentru taina lui Hristos, \u0219i ce s-a f\u0103cut acolo a prefigurat unele
\naspecte ale lui Hristos: Cei care au tr\u0103it \u00een conformitate cu
\nvechea ordine a lucrurilor au ajuns la o nou\u0103 speran\u021b\u0103, care nu
\nmai este \u021binerea Sabatului, ci Ziua Domnului , \u00een care via\u021ba
\nnoastr\u0103 este binecuv\u00e2ntat\u0103 de el \u0219i prin moartea sa.”<\/p>\n
\ndac\u0103 am acceptat \u0219icanarea mai degrab\u0103 ira\u021bional\u0103 \u00een chestiunea
\nTrinit\u0103\u021bii, \u0219icanarea ra\u021bional\u0103 \u00een materie de imagini, precum
\n\u0219i interpretarea oarecum discutabil\u0103 a jur\u0103mintelor, pozi\u021bia \u00een
\nceea ce prive\u0219te Sabatul este at\u00e2t de ostil\u0103 fa\u021b\u0103 de inten\u021bia
\nclar\u0103 a textului, c\u0103 dovede\u0219te Biserica romano-catolic\u0103 a fi
\nc\u0103zut\u0103.<\/p>\n
\ndac\u0103 \u00een acest moment, nu este necesar s\u0103 se mearg\u0103 mai departe \u00een
\ncadrul anchetei, ar putea fi subliniat faptul c\u0103 \u00een mare parte
\nBiserica Romano-Catolic\u0103 sus\u021bine restul poruncilor. Exist\u0103 o
\n\u00eencercare de a sprijini propria autoritate prin ad\u0103ugare la porunca
\ncinstirii p\u0103rin\u021bilor. Exist\u0103,
\ndezvoltarea conceptului de r\u0103zboi drept, dar este at\u00e2t de
\ncircumscris\u0103 \u00een teorie, c\u0103 practica ar trebui s\u0103 fi \u00eempiedicat\u0103,
\n\u00een cazul \u00een care pozi\u021bia declarat\u0103 a Bisericii este acceptat\u0103 \u00een
\ntoate punctele. D\u00e2nd Bisericii Romano-Catolice beneficiul dubiului
\ncu privire la toate punctele posibile, r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i cazut\u0103
\nasupra problemelor legate de unicitatea lui Yahuwah \u0219i a Sabatul,
\n\u00eenlocuindu-le cu Trinitatea \u0219i Duminica.<\/p>\n
\ncu siguran\u021b\u0103, at\u00e2t circumstan\u021be atenuante c\u00e2t \u0219i condamnabile
\npe care nu le-am investigat. Dar, criteriul pe care l-am urm\u0103rit \u00een
\nmod adecvat arat\u0103 c\u0103 Biserica Romei este c\u0103zut\u0103.<\/p>\nCe
\n\u0218tim Despre Biserica Ortodox\u0103?<\/h2>\n
\npare c\u0103 nu exist\u0103 \u00een acest moment, o singur\u0103 versiune rom\u00e2n\u0103
\nautorizat\u0103 a Bibliei \u00een Biserica Ortodox\u0103. Biserica Ortodox\u0103 \u00ee\u0219i
\n\u00eentemeiaz\u0103 Bibliile sale pe Septuaginta \u00een greac\u0103.
\n\u00cen
\ntimp ce Septuaginta difer\u0103 de multe ori de Biblia ebraic\u0103 \u0219i, prin
\nurmare, de versiunea King James \u00een limba englez\u0103, cele zece porunci
\npar a fi destul de stabile. Singura
\ndiferen\u021b\u0103 de semnifica\u021bie posibil\u0103 pare a fi faptul c\u0103, \u00een
\nversetul 8, cuv\u00e2ntul Sabat este la plural \u00een Septuaginta. Chiar
\ndac\u0103 aceasta d\u0103 loc de interpretare textului, incluz\u00e2nd mai u\u0219or
\nfestivalurile anuale, nu este neap\u0103rat o sl\u0103biciune.<\/p>\n
\ntez\u0103 din Catehismul ortodox (http:\/\/orthodoxcatechism.org\/), \u00een
\nconformitate cu articolul Sf\u00e2nta Treime, este aceasta:<\/p>\n
\ncredem \u00eentr-un singur Dumnezeu. Acest Dumnezeu este treimic, mai
\nbine spus, Dumnezeu include trei persoane:Tat\u0103l, Fiul \u0219i Duhul
\nSf\u00e2nt”<\/p>\n
\nlucru ar trebui s\u0103 fie suficient pentru a ar\u0103ta c\u0103 Biserica
\nOrtodox\u0103 este c\u0103zut\u0103.<\/p>\n
\nfolose\u0219te cuvinte grece\u0219ti \u00een versetul 5, care par a fi mai
\nprecise dec\u00e2t cele din versiunea Douay-Rheims, \u0219i \u00een aceia\u0219i
\nordine de idei, tradi\u021bia ortodox\u0103 se retrage de la amploarea
\nidolatrie g\u0103sit\u0103 \u00een Biserica Roman\u0103.<\/p>\n
\nexprimat mai sus, revelat \u00een cre\u0219tinism, formeaz\u0103 astfel bazele
\nartei picturii cre\u0219tine. Icoana (sau pictograma) nu numai c\u0103 nu
\ncontrazice esen\u021ba cre\u0219tinismului, dar este negre\u0219it \u00een leg\u0103tur\u0103
\ncu ea, iar acest lucru este fundamentul tradi\u021biei care, de la la bun
\n\u00eenceput, a fost Vestea bun\u0103 adus\u0103 lumii de c\u0103tre Biseric\u0103, at\u00e2t
\n\u00een cuv\u00e2nt c\u00e2t \u0219i \u00een imagine.\u201d<\/p>\n
\nIoan Damaschin, P\u0103rinte al Bisericii \u00een secolul al optulea, care a
\nscris la \u00een\u0103l\u021bimea iconocla\u0219tilor (anti-icon) controverse \u00een
\nBiseric\u0103, l\u0103mure\u0219te c\u0103 deoarece Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a devenit
\ntrup (Ioan 1:14), noi nu mai suntem \u00een copilaria noastr\u0103, am
\ncrescut, \u0219i am fost d\u0103rui\u021bi de Dumnezeu cu puterea de discriminare
\n\u0219i \u0219tim ce poate fi descris \u0219i ceea ce este de nedescris Deoarece
\na doua Persoan\u0103 a Sfintei Treimi a ap\u0103rut printre noi \u00een carne,
\nnoi \u00cel putem \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a \u0219i reproduce pentru contemplarea Celui
\ncare a binevoit s\u0103 fie v\u0103zut. Putem reprezenta cu \u00eencredere pe
\nDumnezeu Invizibilului – nu ca o fiin\u021b\u0103 invizibil\u0103, ci ca unul
\ncare s-a f\u0103cut pe Sine vizibil de dragul nostru prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea
\n\u00een carnea \u0219i s\u00e2ngele nostru.<\/p>\n
\ns-au dezvoltat al\u0103turi de Slujbele Divine \u0219i, la fel ca Slujbele,
\nau exprimat \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Bisericii, \u00een conformitate cu cuv\u00e2ntul
\nSfintei Scripturi. Dup\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura celui de-al 7-lea Sinod
\nEcumenic, Icoana este v\u0103zut\u0103 nu ca o simpl\u0103 art\u0103, dar c\u0103 exist\u0103
\no leg\u0103tur\u0103 complet\u0103 a icoanei cu Sf\u00eenta Scriptur\u0103 „, pentru
\nc\u0103, atunci c\u00e2nd Icoana este ar\u0103tat\u0103 de Sf\u00e2nta
\nScriptur\u0103, Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em>
\neste f\u0103cut\u0103 \u00een mod incontestabil clar\u0103 prin icoan\u0103<\/em>”
\n„(Faptele
\ncelui de-al 7-lea Sinod Ecumenic<\/em>,
\n6). http:\/\/www.ocf.org\/OrthodoxPage\/reading\/catechism.html<\/a><\/p>\n
\nortodox\u0103 difer\u0103 de Biserica Romano-Catolic\u0103 \u00een interzicerea
\ncioplirii sau imagini tridimensionale conform poruncii. Conceptul
\nteologic al imaginii bidimensionala difer\u0103 oarecum la fel de bine. O
\nparalel\u0103 complet\u0103 este trasat\u0103 \u00eentre pictogram\u0103 sau imagine \u0219i
\nCuv\u00e2ntul revela\u021biei, ambele fiind v\u0103zut\u0103 ca autoritate de
\n\u00eenv\u0103\u021bare \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103. \u00cen acest sens, ca \u00een multe
\naspecte, Roma face un pas suplimentar \u00een apostazie, dincolo de
\ncelelalte biserici. Nu
\nar fi consecvent s\u0103 pretindem c\u0103 Roma este idolatr\u0103 \u00een utilizarea
\nde imagini, \u00een timp ce Ortodoxia nu este. Dar, sub raportul strict
\nal versetelor 4 \u0219i 5, ambele pot fi v\u0103zute ca idolatre.<\/p>\n
\nceea ce prive\u0219te versetul 7, Ortodoxia pare s\u0103 se ridice la
\n\u00een\u0103l\u021bimea cerin\u021belor poruncii. Dar, \u00een ceea ce prive\u0219te
\nSabatul, Ortodoxia este deficitar\u0103. Cu toate c\u0103 nu \u00eenlocuie\u0219te
\nSabatul cu Duminica, neglijeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 Sabatul, cu
\nexcep\u021bia unei singure d\u0103\u021bi pe an.<\/p>\n
\nSf\u00e2nta \u0219i Marea S\u00e2mb\u0103t\u0103, Biserica contempl\u0103 taina cobor\u00e2rii
\nDomnului \u00een locuin\u021ba mor\u021bilor, locul mor\u021bilor.”
\n(http:\/\/lent.goarch.org\/holy_saturday\/learn\/<\/a>)<\/p>\n
\nSf\u00e2nt\u0103 este s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een tradi\u021bia roman\u0103, de asemenea, dar
\nf\u0103r\u0103 s-o recunoasc\u0103 drept Sabat.<\/p>\n
\n\u00een mare parte, sprijin\u0103 restul poruncilor. \u0218i acesta este
\ndeficitar\u0103 ca martor \u00eempotriva uciderii \u00een r\u0103zboi. Dac\u0103 una se
\nconcentreaz\u0103 pe practic\u0103, at\u00e2t biserica romano-catolic\u0103 c\u00e2t \u0219i
\nbiserica ortodox\u0103 sunt deficitare \u00een problema uciderii. Jafurile
\ncatolice \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, comise de c\u0103tre Croa\u021bii
\nCatolici cu binecuv\u00e2ntarea tacit\u0103 a Bisericii au fost fundalul
\nrecentelor represalii ortodoxe din Bosnia, represalii pe care, lumea
\nle-a judecat cu asprime. O considera\u021bie serioas\u0103 fat\u0103 de porunc\u0103
\nar salva vie\u021bi. Dar nicio biseric\u0103 nu ar avea puterea moral\u0103, nici
\n\u00een\u021belegerea teologic\u0103 a poruncii ca s\u0103 se ridice la provocarea
\ninfluen\u021b\u0103rii parohiei sale. Ortodoxia a c\u0103lcat la fel de mult ca
\n\u0219i Roma, porunca \u201cS\u0103 nu ucizi.\u201d<\/p>\n
\ntimp ce Ortodoxia nu ajunge la acela\u0219i nivel de rebeliune \u00eempotriva
\nDomnului ca Biserica Roman\u0103, adeziunea la Trinitate \u0219i neglijarea
\nSabatului arat\u0103 c\u0103 este o biseric\u0103 c\u0103zut\u0103.<\/p>\n
\nCopt\u0103 difer\u0103 de Ortodoxie, \u00een principal, \u00een problema Monofizit\u0103.
\nCredin\u021ba ortodox\u0103 sus\u021bine c\u0103 Fiul lui Yahuwah are dou\u0103 naturi,
\nuna divin\u0103 \u0219i una omeneasca. Pozi\u021bia monofizit\u0103 sus\u021bine c\u0103
\nexist\u0103 doar o singur\u0103 natur\u0103, fiind at\u00e2t divin\u0103 c\u00e2t \u0219i uman\u0103.
\n\u00cen practic\u0103, acest lucru a condus la convingerea c\u0103 Yahushua este
\nEloah, mai degrab\u0103 dec\u00e2t uman.<\/p>\n
\nEtiopian\u0103 se deosebe\u0219te de cea Copt\u0103 \u00een observarea Sabatului
\nzilei a \u0219aptea. Toate formele istorice ale cre\u0219tinismului estic au
\no form\u0103 a Trinit\u0103\u021bii. Acest
\nlucru este valabil bisericii etiopiene, care este, de asemenea,
\nmonofizit\u0103. \u00cen concluzie, a\u0219a cum se vede prin criteriul celor
\nzece porunci, toate vechile biserici, istorice sunt c\u0103zute din cauza
\nidolatriei. Toate
\nau adoptat Trinitatea p\u0103g\u00e2n\u0103. Unele mai mult dec\u00e2t altele se
\nangajeaz\u0103 \u00een \u00eenchinarea extrem de discutabil\u0103 a icoanelor. Toate,
\ncu excep\u021bia Bisericii Etiopiene, neglijeaz\u0103 Sabatul, iar Biserica
\nRomano-Catolic\u0103 \u00eenlocuie\u0219te, de fapt, Sabatul cu Duminica. C\u00e2t de
\nclar este c\u0103 toate sunt c\u0103zute! Aceste biserici, din punct de
\nvedere numeric, reprezint\u0103 marea majoritate a cre\u0219tinismului de
\nast\u0103zi.<\/p>\nAlte
\nBiserici Na\u021bionale<\/h2>\n
\npe baza celor zece porunci, bisericile Anglican\u0103, Luteran\u0103, \u0219i
\nReformat\u0103 sunt toate dec\u0103zute. Toate acestea ader\u0103 la doctrina
\nTrinit\u0103\u021bii, toate neag\u0103 datoria respect\u0103rii Sabatului, \u0219i toate
\nservesc drept biserici de stat \u0219i sprijin\u0103 ac\u021biunea militar\u0103
\nofensiv\u0103, atunci c\u00e2nd consider\u0103 c\u0103 este justificat\u0103, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd
\nastfel porunca, S\u0103 nu ucizi. Ca s\u0103 fii un membru al unei astfel de
\nbiserici, iei parte la acele p\u0103cate. Pentru a r\u0103m\u00e2ne un membru al
\nbisericii luterane, de exemplu, iei parte la vina sprijinului Luteran
\nacordat crimelor lui Hitler \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii \u0219i ai m\u00e2inile
\np\u0103tate de s\u00e2ngele cuiva. „\u0218i am auzit un alt glas din cer,
\nspun\u00e2nd: Ie\u0219i\u021bi din ea, poporul Meu<\/a>, ca s\u0103 nu fi\u021bi p\u0103rta\u0219i la
\np\u0103catele ei, \u0219i ca s\u0103 nu primi\u021bi din urgiile ei.”
\n(Apocalipsa 18: 4)<\/p>\n
\narticolul 85 din Marele Catehism, luteranii vorbesc mai puternic
\n\u00eempotriva Sabatului dec\u00e2t o face Roma, c\u0103ci ei numesc respectarea
\nSabatului crearea ” de tulbur\u0103ri, de schimbare inutile.”<\/p>\n
\ndin moment ce vechea Duminic\u0103, a fost numit\u0103 [Ziua Domnului] \u00een
\nacest scop, noi ar trebui s\u0103 continu\u0103m la fel, pentru ca totul s\u0103
\nfie f\u0103cut \u00een perfect\u0103 armonie, \u0219i nimeni s\u0103 nu creeze dezordine
\nprin inova\u021bii inutile.”<\/p>\n
\n\u00een care oricine poate lua \u00een considerare Sabatul ca pe o inova\u021bie
\n\u0219i Duminica valabil\u0103, doar dup\u0103 ce s-a raportat c\u0103 Sabatul a fost
\n\u00een vigoare sub Vechiul Testament \u0219i c\u0103 Duminica se presupune c\u0103 a
\nfost introdus\u0103 dup\u0103 Noul Testament, trece dincolo de limitele
\nra\u021biunii acceptabile pentru om cu mintea s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n
\ncatehismul, \u00een timp ce neglijeaz\u0103 cuvintele clare ale poruncii,
\nadaug\u0103 propriile poveri. Sensul Sabatului nu este s\u0103 se odihneasc\u0103
\nde la lucru, ci s\u0103 se supun\u0103 \u0219i s\u0103 asculte de preot! \u00centreaga
\n\u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 sub porunca Sabatului \u00een Catehismul mic se reduce la
\nacest lucru:<\/p>\n
\nar trebui s\u0103 ne temem \u0219i s\u0103-L iubim pe Dumnezeu, ca s\u0103 nu
\ndispre\u021buim predicarea \u0219i Cuv\u00e2ntul S\u0103u, ci s\u0103-l p\u0103str\u0103m sacru,
\n\u0219i cu bucurie s\u0103-l ascult\u0103m \u0219i s\u0103-l \u00eenv\u0103\u021b\u0103m.”<\/p>\n
\nc\u0103 \u021binerea Sabatului, \u00eenlocuit de Duminic\u0103, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 mergem
\nla biserica Luteran\u0103, s\u0103 ascult\u0103m preotul, \u0219i „cu bucurie s\u0103
\nascult\u0103m \u0219i s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m.”<\/p>\n
\n\u00eentrebarea 103 a Catehismului reformat din Heidelber, dec\u00e2t s\u0103
\nrecunoasc\u0103 importan\u021ba clar\u0103 a Sabatului ca o zi de odihn\u0103, ei
\nprefer\u0103, mai degrab\u0103, s\u0103-l foloseasc\u0103 ca pe un mijloc de
\nexprimare a opiniilor lor cu privire la supunerea femeilor, prin
\ncitarea sub aspectul Sabatul, a urm\u0103toarelor texte:<\/p>\n
\nTimotei 2: 3 Lucrul acesta este bun \u0219i bine primit \u00eenaintea lui
\nDumnezeu, M\u00e2ntuitorul nostru; 1 Timotei 2: 8. Vreau, prin urmare, ca
\nb\u0103rba\u021bii s\u0103 se roage \u00een orice loc, \u0219i s\u0103 ridice m\u00e2inile
\nsfinte, f\u0103r\u0103 m\u00e2nie \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eendoieli 1 Timotei 2 : 9 Tot a\u0219a
\nfemeile, s\u0103 se roage \u00eembr\u0103cate \u00een chip cuviincios, cu ru\u0219ine \u0219i
\nsfial\u0103; nu cu \u00eempletituri de p\u0103r sau aur sau perle, sau
\n\u00eembr\u0103c\u0103minte scump\u0103; 1 Timotei 2: 10 Dar (care se cuvine femeilor
\ncare m\u0103rturisesc evlavia) cu fapte bune 1 Timotei 2:.. 11 femeia s\u0103
\n\u00eenve\u021be \u00een t\u0103cere, cu toat\u0103 supunerea.”<\/p>\n
\nde porunca Sabatului, care afiseaza supunerea femeii fa\u021b\u0103 de
\nb\u0103rbat, dar nicidecum a so\u021biei, porunce\u0219te supunerea femeilor,
\neste greu de imaginat \u00een mod rezonabil. Cu toate acestea, bisericile
\nreformate pot face acest lucru, \u00een timp ce neag\u0103 \u00eensu\u0219i cuv\u00e2ntul
\nporuncii.<\/p>\n
\nna\u021bionale au c\u0103zut chiar mai mult dec\u00e2t Roma, \u00een sensul c\u0103
\nacestea sunt ata\u0219ate armatelor na\u021bionale, ca fiind cele care
\npatroneaz\u0103. Biserica reformat\u0103 sau prezbiterian\u0103 dispune de mai
\nmulte secole de \u00een\u0103l\u021barea Duminicii \u00een locul Sabatului, chiar mai
\nmult dec\u00e2t papalitatea, iar acest aspect reprezint\u0103 o apostazie mai
\nprofund\u0103. Toate
\nacestea au fost implicate \u00een persecu\u021bie. \u00cenainte de Reform\u0103, au
\nexistat multe grupuri cre\u0219tine de p\u0103str\u0103tori ai Sabatului din
\nEuropa. \u00cen zonele \u00een care Luteranismul a c\u00e2\u0219tigat teren, prima
\nac\u021biune a fost, sacrificarea acestor grupuri. Sabatarienii din
\nSilicia, Suedia, Finlanda \u0219i Norvegia au fost uci\u0219i p\u00e2n\u0103 la
\nultimul suflet.<\/p>\n
\nporunci sunt suficiente ca s\u0103 ar\u0103t\u0103m toate institu\u021biile cre\u0219tine
\noficiale care sunt c\u0103zute. Exista zeci de mii de confesiuni
\nreligioase, \u0219i chiar nu este posibil, s\u0103 le men\u021bion\u0103m pe toate
\nacestea. Dintre
\nacestea, bapti\u0219tii \u0219i metodi\u0219tii formeaz\u0103 majoritatea, iar ei nu
\nreu\u0219esc s\u0103 \u021bin\u0103 toate cele trei porunci, cu mici excep\u021bii de
\ngrupuri non-violente sau Sabatariene. Printre acestea, nici una nu
\nader\u0103 la toate cele trei porunci de \u00eencercare, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun ceva
\nde toate cele zece.<\/p>\n
\nconfuz\u0103 a cultele mici care au solicitat aten\u021bia, poate fi
\ndiminuat\u0103 cu testul simplu al celor trei porunci de \u00eencercare. Nici
\nuna dintre ele nu ader\u0103 la toate trei. Adventi\u0219tii de ziua a \u0219aptea
\naccept\u0103 Trinitatea si, astfel, sparg prima porunc\u0103.
\nDe
\nasemenea, ace\u0219tia compromit porunca S\u0103 nu ucizi, permi\u021b\u00e2nd uneori
\no participare mai activ\u0103 la armat\u0103, dec\u00e2t le-ar impune guvernele
\nlor. Unul dintre exemplele cele mai vizibile este cel al Bisericii
\nAdventiste din Germania, at\u00e2t \u00een primul r\u0103zboi mondial c\u00e2t \u0219i \u00een
\nal II-lea. (AZ\u0218 au respins, de asemenea, lumina avansat\u0103 a Zilei de
\nSabat, Comoara Re\u00eengropat\u0103: AZ\u0218 \u0219i Sabatul Zilei a \u0218aptea)
\nMartorii
\nlui Iehova au c\u0103zut la porunca Sabatului, \u00een ciuda m\u0103rturiei lor
\nl\u0103udabile asupra celorlalte lucruri. Mormonii au c\u0103zut la toate
\ncele trei, cu sistemul lor politeist, fiind unul dintre cele mai
\nuimitoare lucruri pe care le-a produs cre\u0219tinismul vreodat\u0103.
\nNum\u0103rul
\nde culte care trec testul celor trei porunci este at\u00e2t de miniscul,
\niar dac\u0103 exist\u0103, acestea pot fi evaluate de c\u0103tre oricine \u00eentr-o
\nanumit\u0103 ad\u00e2ncime \u0219i prezentate, pe baza Bibliei, a fi biserici
\napostate. \u00centr-adev\u0103r, Babilonul a c\u0103zut. Cu lacrimi de iubire,
\nYahushua \u00eei cheam\u0103 afar\u0103 pe ai lui, din confuzia cultelor, la
\nascultarea fa\u021b\u0103 de el.<\/p>\n
\n
\nde lectur\u0103:<\/font><\/p>\n\n
\n\tde Acas\u0103<\/a><\/li>\n
\n\tde Acas\u0103: O Necesitate sau O Op\u0163iune Ast\u0103zi<\/a><\/li>\n
\n\tSpune Biblia Despre Biserica De Acas\u0103<\/a><\/li>\n
\n\tCelor Chema\u021bi Afar\u0103<\/a><\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"featured_media":214713,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"class_list":["post-108229","wlc-article","type-wlc-article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","wlc-article-category-profetii-din-timpul-sfarsitului","wlc-content-directory-worship"],"acf":[],"yoast_head":"\n