{"id":108169,"date":"2009-01-06T05:14:13","date_gmt":"2009-01-06T05:14:13","guid":{"rendered":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/wlc-article\/migrating-sabatul-in-biblie\/"},"modified":"2025-08-20T13:32:51","modified_gmt":"2025-08-20T13:32:51","slug":"sabatul-in-biblie","status":"publish","type":"wlc-article","link":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/articles\/concepte-biblice\/sabatul-in-biblie\/","title":{"rendered":"Sabatul in Biblie"},"content":{"rendered":"

(Gen 2:1)\u201dAstfel au fost
\nsfarsite cerurile si pamantul si toata ostirea lor\u201d(Gen 2:2)\u201dIn ziua a
\nsaptea, Elohim Si-a sfarsit lucrarea pe care o facuse si in ziua a saptea S-a
\nodihnit de toata lucrarea Lui pe care o facuse.\u201d(Gen
\n2:3)\u201dElohim a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o, pentru
\nca in ziua aceasta S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o zidise si o
\nfacuse. <\/p>\n

Desi cuvantul Sabat nu apare in traducerea engleza(
\nn.t si nici in romana), el apare in textul original, ebraic de doua ori, acolo
\nunde este tradus\u201dS-a odihnit\u201d.Ideia aceasta de odihna este un concept tarziu,
\ndepinzand de conceptia despre Sabat decat orice altceva. Sensul original al
\ncuvantului este de a inceta, ca in Gen 8:22. In context cuvantul este folosit
\ncu sensurile de \u201ca sabatiza\u201d sau \u201ca sarbatori Sabatul\u201d.<\/p>\n

La o prima citire a Bibliei in ebraica devine
\nfoarte clar ca Sabatul isi are originea la creatiune, acest lucru est clar in
\ntoate traducerile pe care le avem. Prima mentionare a Sabatului in KJV este,
\ndeasemenea, inainte de darea legii la
\nMuntele Sinai.De aceea, afirmatia ca Sabatul a fost dat, in cadrul
\nlegamantului de pe Sinai, evreilor cade in orice caz. <\/p>\n

Sabatul
\nsi Mana<\/strong><\/h2>\n

(Exo16:23) \u201dSi Moise le-a zis:\u201dYahuwah a
\nporuncit asa. Maine este ziua de odihna, Sabatul inchinat lui Yahuwah; coaceti
\nce aveti de copt, fierbeti ce aveti de fiert si pastrati pana a doua zi
\ndimineata tot ce va ramane!\u201d (Exo 16:24) \u201cAu lasat pana a
\ndoua zi dimineata, cum poruncise Moise, si nu s-a stricat si n-a facut viermi\u201d. (Exo 16:25) \u201dMoise a zis:\u2019Mancati-o azi, caci astazi
\neste ziua Sabatului;azi nu veti gasi mana pe camp\u201d. (Exo 16:26 ) \u201dVeti strange timp de sase zile, dar in
\nziua a saptea, care este Sabatul, nu va fi\u201d.
\n(Exo16:27) \u201dIn
\nziua a saptea, unii din popor au iesit sa stranga mana, si n-au gasit\u201d.<\/p>\n

(Exo 16:28) \u201dAtunci, Yahuwah a zis lui
\nMoise:\u2019Pana cand aveti de gand sa nu paziti poruncile si legile Mele?\u201d<\/p>\n

\"sabbath(Exo
\n16:29) \u201dVedeti
\nca Yahuwah v-a dat Sabatul; de aceea va da in ziua a sasea hrana pentru doua
\nzile. Fiecare sa ramana la locul lui si, in ziua a saptea, nimeni sa nu iasa
\ndin locul in care se gaseste.\u201d<\/p>\n

Din
\nacest text putem fi siguri de urmatoarele afirmatii:1) Yahuwah a poruncit
\npazirea Sabatului;
\n2)Yahuwah a fixat ziua Sabatului prin ciclul de patru sabate, si prin
\nfaptul ca mana pastrata din ziua intai pana in a cincea se strica;3)unii au
\nignorant Sabatul si au fost blamati pentru aceasta; 4)poporului nu I se
\npermitea sa iasa in Sabat si sa adune mana.<\/p>\n

Putem trage urmatoarele concluzii.
\nFaptul ca mana cadea in portie dubla in a sasea zi iar in ziua saptea deloc, ca mana pastrata in alte zile se
\nstrica si nu sestrica in a saptea zi, demonstreaza ca Sabatul este o zi aparte
\na saptamanii si nu una din sapte aleasa de un individ sau o \u201cbiserica\u201d2)
\nYahuwah cerea ascultare deplina in ceea ce priveste pazirea Sabatului.Nu era
\noptional. <\/p>\n

Exista
\npatru argumente proieminente impotriva observarii Sabatului, bazat pe Scriptura
\nevreiasca. Ca 1) se refera la o zi din sapte, ca 2)este optional, 3)ca este o
\nlegislatie ceremoniala temporara si 4) ca a fost doar pentru evrei.<\/p>\n

Sabatul
\nsi Decalogul (<\/strong>Cele Zece Porunci<\/strong>) <\/strong><\/h2>\n

(Exo 20:8) Adu-ti aminte de ziua de Sabat,
\ns-o sfintesti. (Exo 20:9) Six days shalt thou labour, and
\ndo all thy work:Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau.<\/p>\n

(Exo 20:10) Dar ziua a saptea este ziua de
\nodihna inchinata lui Yahuwah, Elohimul tau; sa nu faci nici o lucrare in ea ,
\nnici tu , nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici
\nvita ta, nici strainul care este in casa ta.:
\n(Exo 20:11)
\nCaci in sase zile a facut Yahuwah cerurile, pamantul si marea si tot ce este in
\nele, iar in ziua a saptea S-a odihnit, de aceea a binecuvantat Yahuwah ziua de
\nodihna si a sfintit-o. <\/p>\n

Cuvintele
\nacestea fac parte din Decalogul despre care se spune ca a fost rostit direct si
\npublic de Yahuwah, Insusi, catre intregul popor, ce numara milioane, scos din
\nEgipt. Putem fi siguri de urmatoarele afirmatii din acest pasaj: 1)Porunca se
\nrefera la intregul ciclu saptamanal, si nu doar la o zi din ea; 2) porunca
\nspecifica sase zile de lucru iar Sabatul este marcat prin lipsa manei ca fiind zi nelucratoare;3) porunca interzice
\nsuperiorilor sa puna vreo povara asupra celor inferiori in Sabat;4)inferiorii
\nsunt definiti a fi copiii,angajatii, strainii si animalele domestic, toti au
\ndrepturi ne-negociabile de a fi liberi de orice obligatie in Sabat;5)Sabatul
\ntrebuie amintit de-a lungul celor sase zile precedente, astfel aceasta munca
\ntrebuie organizata si planificata in timpul saptamanii pentru a preveni
\nevenimente neprevazute in Sabat; 6)detinatorul proprietatii este responsabil cu
\nsupravegherea tuturor celor ce se afla in proprietatea lui sa pazeasca
\nSabatul;7)dreptul divin al institutiei Sabatului se bazeaza pe suzeranitatea
\ndivina implicata in creatiune, si a fost pusa deoparte, a fost binecuvantata si
\nsfintita de la creatiune. <\/p>\n

Din
\nacest text putem determina concluzia ca 1) obligatiile si binecuvantarile
\nSabatului se extind dincolo de circumstantele darii manei;2) deasemenea contractele sociale
\nale familiilor, angajatilor, relatiilor cu strainii si munca cu animalele
\ndomestice raman valide ;3)ca Sabatul nu este doar pentru Israel, ci se aplica
\nsi strainilor si animalelor;4)ca Sabatul este in legatura cu procesul
\nintretinerii vietii;5)ca Sabatul limiteaza autoritatea superiorilor asupra
\ninferiorilor. <\/p>\n

Acest
\ntext demoleaza cele doua argumentele finale impotriva Sabatului bazate pe Scriptura
\nevreiasca. Este in mod clar mai de graba o institutie sociala si morala decat una ceremonial, deoarece sunt afirmate
\ndrepturile subordonatilor si limitele puterilor celor puternici.<\/p>\n

Se
\nextinde dincolo de drepturile evreilor
\ncatre drepturile oamenilor in general.Se garanteaza nu numai drepturile
\noamenilor ci si ale animalelor. Acordand acest lucru unei fiinte, el nu va fi
\nlimitat doar la un trib sau un popor, ci este o necesitate universala , a nega
\naceste drepturi ne-negociabile implementate Sabatului celor ce nu sunt evrei
\neste o prejudecata incredibila. <\/p>\n

In
\ntimp ce natura Sabatului este, evident, universala, acelasi lucru se poate
\nspune si despre extinderea lui in timp. Sabatul nu poate fi in mod logic abrogat
\natata timp cat umanitatea este constransa sa-si obtina hrana. Multi considera
\nca Sabatul a incetat la Rastignirea lui Hristos. De vreme ce, Crucificarea lui
\nHristos nu a eliberat omenirea de obligatia de a-si obtine hrana, ea nu poate
\nelibera omenirea de necesitatea naturala
\nde a se odihni de lucrul ei, la fel de bine.<\/p>\n

Sabatul:Un Legamant Perpetuu <\/strong><\/h2>\n

(Exo 31:13) Vorbeste copiilor lui Israel si
\nspune-le:Sa nu care cumva sa nu paziti Sabatele mele ; caci el va fi un semn
\nintre Mine si voi, din generatie in generatie;ca sa stiti ca Eu sunt Yahuwah
\ncare va sfinteste. (Exo
\n31:14)Sa
\ntineti Sabatul, caci el va fi pentru voi ca ceva sfant; oricine il va calca va
\nfi pedepsit cu moartea; cine va lucra in ziua aceea va fi nimicit din poporul
\nlui. (Exo
\n31:15) Sa
\nlucrezi sase zile dar a saptea este Sabatul, ziua de odihna inchinata lui
\nYahuwah. Cine va face vreo lucrare in Sabat va fi pedepsit cu moartea (Exo
\n31:16) Copiii lui Israel sa pazeasca Sabatul,
\npraznuindu-l, ei si urmasii lor, ca un legamant necurmat.<\/p>\n

Sabatul
\nfusese deja stabilit de scrierile timpurii care il datau in timpul creatiunii,
\nca fiind o zi specifica a saptamanii , o obligatie necesara, o institutie mai de graba sociala decat ceremoniala pentru
\nintreaga omenire in toate timpurile. Acest pasaj ofera Sabatului o cu totul
\nalta noua dimensiune. Noile afirmatii descoperite in acest pasaj sunt:1)Sabatul
\neste un semn intre Yahuwah si Israel;2)Sabatul il face pe Israel sa cunoasca ca
\nYahuwah ii sfinteste sau ii pune deoparte ;3)pedeapsa cu moartea urmeaza sa fie
\ndata pentru calcarea Sabatului; 4)Sabatul este un legamant perpetuu cu Israel;
\n5)noile detalii oferite aici cu privire la Sabat sunt legate specific de
\nIsrael. Strainii si animalele nu sunt incluse si mentionate in Decalog.<\/p>\n

\"tenPe
\nbaza acestor informatii, putem concluziona ca exista aspecte universale ale
\nSabatului, asa cum sunt mentionate in Decalog, si aspecte ale Sabatului care se
\naplica in mod particular doar lui Israel. Particularul este notat ca fiind
\nperpetuu, ceea ce implica ca si generalul trebuie sa fie, deasemenea, vesnic.
\nFaptul ca exista aspecte universale si permanente ale Sabatului si aspect
\nparticulare si posibil temporare ale Sabatului a contribuit la crearea
\nconfunziei. Crestinii au fost adesea condusi pe negandite sa se dispenseze de
\nceea ce era universal si permanent pe baza a ceea ce era particular si
\ntemporar. <\/p>\n

Decalogul este parafrazat in predica lui Moise din Deuteronom 5, dar in
\nacest caz este aplicata in mod specific Israelului. Acel aspect al Sabatului
\neste mult mai clar dezvoltat in urmatorul verset.<\/p>\n

(Exo 35:2) Sase zile sa-ti faci tot lucru tau, dar
\nin ziua a saptea sa fie pentru tine o zi sfanta, un Sabat de odihna pentru
\nYahuwah: oricine va lucra sa fie pedepsit cu moartea.(Exo 35:3) Sa nu aprindeti focul
\nin locuintele voastre in ziua Sabatului.<\/p>\n

Informatia noua din acest pasaj reprezinta
\ninterzicerea aprinderii focului in case in ziua de Sabat. Nu este clar daca
\nacest aspect este general sau particular
\nin ce priveste Sabatul. Asocierea cu sentinta de moarte, de altfel, si
\nincluderea in acelasi context cu cel mentionat mai inainte, sugereaza aplicarea
\nlui in mod specific Israelului.<\/p>\n

(Lev 19:3) Sa\u2013si
\ncinsteasca fiecare mama si tatal sau si sa pazeasca Sabatele Mele: Eu sunt Yahuwah,
\nElohimul vostru.<\/p>\n

Aici
\navem reiterarea poruncilor din Decalog
\nin forma pozitiva.Toate celelalte sunt exprimate la negativ.Aspectele universal
\nvalabile si permanente ale Sabatului sunt afirmate aici. (Lev 19:30) <\/p>\n

Sa paziti Sabatele Mele si sa cinstiti
\nLocasul Meu cel Sfant, Eu sunt Yahuwah.<\/p>\n

Acest text este ambiguu. Nu se stie clar
\ndaca se refera la sarbatorile anuale, la Sabatele saptamanale sau la ambele
\ncazuri. Dar chiar si astfel poate fi considerat ca afirmatia se refera la Sabatul saptamanal. <\/p>\n

(Lev 23:3)Sase zile sa lucrati, dar ziua a
\nsaptea este Sabatul, ziua de odihna, cu o adunare sfanta. Sa nu faceti nicio
\nlucrare in timpul ei: este Sabatul lui Yahuwah in toate locuintele voastre. <\/p>\n

Aspectul
\nnou prezentat aici este adunarea sfanta. Orice altceva mentionat aici plaseaza
\nacest text in aceiasi categorie a aspectelor universale si permanente ale
\nDecalogului. Pe de alta parte, adunarea pare a tine de ceremonial. Daca aceasta
\nse aplica doar legamantului mosaic sau tuturor oamenilor din toate timpurile nu
\neste prea clar.Dar sigur a te aduna in ziua de Sabat nu este doar propriu
\nspiritului zilei, ci este facilitat de faptul clar de a nu lucra in acea zi. Suntem
\neliberati pentru a ne inchina. <\/p>\n

Obligatiile
\nceremoniale in legatura cu Sabatul si cu celelalte sarbatori anuale ale
\nlegamantului mosaic sunt mentionate in Levitic 23 si Numeri 28:9,10. Acestea includ
\nsacrificii animale, daruri de hrana si bautura. Este important sa reamintim ca
\nastfel de obligatii ceremoniale sunt descrise in contextul Sabatului, deoarece
\nacestea au devenit un punct de disputa in biserica primara. Sarbatorile anuale
\nsunt considerate Sabate aici, asa cum este ziua ispasirii in Levitic 16, dar
\nacestea sunt distincte fata de Sabatul saptamanal.Un alt aspect ceremonial al
\nSabatului era legat de painile prezentei de pe masa din sactuar. <\/p>\n

(Lev 24:8)In fiecare zi de
\nSabat, sa se puna aceste paini inaintea lui Yahuwah, neincetat: acesta este un
\nlegamant vesnic pe care-l vor tine copiii lui Israel. <\/p>\n

Impartirea Tarii Fagaduite cuprindea si odihna
\nde Sabat a tarii in anul al saptelea asa cum este descris in Levitic 25.
\nAceasta nu are implicatii in pazirea Sabatului saptamanal. Acelasi subiect
\ncontinua in capitolul urmator la fel de bine, dar Sabatul saptamanal este
\nreafirmat in versetul doi.<\/p>\n

(Lev26:2)Sa paziti
\nSabatele Mele si sa cinstiti Locasul Meu cel Sfant:Eu sunt Yahuwah.<\/p>\n

Textul
\nfinal in cartea lui Moise este o poveste tragica. (Num 15:32) Si in
\ntimp ce copiii lui Israel erau in pustie, ei au gasit un om adunand lemne in
\nziua Sabatului. <\/p>\n

Sentinta
\ncu moartea pentru calcarea Sabatului a fost confirmata prin revelatie divina si
\na fost efectuata in acest caz. Yahuwah a vorbit serios cu privire la Sabat asa
\ncum se descoperise in cartea lui Moise. <\/p>\n

In
\nrezumat, putem spune despre cartile lui Moise ca descopera Sabatul, o zi
\nspecifica ne-schimbabila a saptamanii biblice, cea de a saptea, asezata sub
\nobligatia de a fi pazita inca de la creatiune, de a fi un aparator al
\ndrepturilor oamenilor si animalelor, de a fi universal si permanent, de a cere
\nca activitatile zilnice sa fie date la o parte si de a pregati un timp regulat
\nin care oamenii sunt liberi sa se inchine. In plus, aspectele ei universale si
\npermanente, au , deasemenea, o aplicatie particulara si temporara pentru
\nIsrael, pentru care pedeapsa cu moartea pentru calcarea Sabatului a fost
\nlegiferata in plus fata de aspectele ceremoniale, in plus fata de sacrificiile
\nanimale, de darurile de mancare si bautura si de schimbarea painilor prezentei
\nin Sanctuar. <\/p>\n

Sabatul:Istoria
\nRegilor <\/strong><\/h2>\n

\"scroll\"In
\ncartile istorice Sabatul este mentionat in trecere. O astfel de ocazie se afla
\nin povestea femeiei sunamite.<\/p>\n

(2Regi 4:23) Si el a
\nzis:\u201dPentru ce vrei sa te duci astazi la el ?Doar nu este nici luna noua, nici
\nSabat.\u201d Ea a raspuns:\u201dFii pe pace!\u201d <\/p>\n

2Regi 11 reprezinta istoria incoronarii lui
\nIosia. Adam Clark in Comentariul sau asupra Bibliei noteaza urmatoarele in
\nlegatura cu Sabatul in acest capitol.\u201dSe pare ca Iehoiada a ales ziua de Sabat
\nca sa proclame tanarul rege, deoarece fiind o zi cu concurs public, adunarea
\nimpreuna a oamenilor implicati in acest secret nu putea fi observata.\u201dPovestire
\neste repetata in 2 Cronici 23. <\/p>\n

Ultima mentiune a Sabatului in cartea Regilor
\neste (2 Regi16:18) De hatarul imparatului Asiriei, a schimbat in Casa lui
\nYahuwah, pridvorul Sabatului care fusese zidit acolo, precum si intrarea de
\nafara a imparatului Asiriei.<\/p>\n

Cartile
\nCronicilor comenteaza mult asupra legislatiei din cartile lui Moise. Prima
\nreferinta este legata de painile prezentei din Sabat(1 Cr 9:32). Si alti frati ai
\nlor,fiii Kohatitilor, aveau insarcinarea sa pregateasca painea prezentei in
\nfiecare Sabat. <\/p>\n

Darurile
\nspeciale pentru Sabat sunt mentionate, deasemenea.(1Cr 23:31) Si sa aduca neincetat
\ninaintea lui Yahuwah toate arderile-de-tot ale lui Yahuwah, in zilele de Sabat,
\nluna noua si de sarbatori, dupa numarul si obiceiurile randuite.(2Cr 2:4)Iata, eu inalt o casa
\nnumelului lui Yahuwah, Elohimul meu,ca sa I-o inchin Lui, sa ard tamaie
\nmirositoare, sa aduc necurmat in ea painile pentru punerea inainte si sa aduc
\narderile-de-tot de dimineata si de seara, in zilele de Sabat , de luna noua si
\nde sarbatoare ale lui Yahuwah, Elohimul nostru, dupa o lege vesnica pentru
\nIsrael. (2Cr 8:13)Aducea ce era
\nporuncit de Moise pentru fiecare zi, pentru zilele de Sabat,pentru zilele de
\nluna noua si pentru sarbatori, de trei ori pe an, la Sarbatoarea Azimilor, la
\nSarbatoarea Saptamanilor si la Sarbatoarea Corturilor.(2 Cr 31:3)Imparatul a dat o parte
\ndin averile lui pentru arderile-de-tot, pentru arderile-de-tot de dimineata si
\nde seara si pentru arderile \u2013de-tot din zilele de Sabat, de luna noua si de sarbatori,
\ncum este scris in Legea lui Yahuwah.<\/p>\n

Cronicile
\ndetin doar o aluzie cu privire la solia morala atasata Sabatului care urmeaza sa fie vazuta la profeti, mai
\ntarziu.(2 Cr 36:21)\u201dCa
\nsa se implineasca cuvantul lui Yahuwah rostit prin gura lui Ieremia, pana ce
\ntara si-a tinut Sabatele ei si s-a odihnit tot timpul a fost pustiita, pana la
\nimplinirea celor saptezeci de ani. <\/p>\n

Ideia
\nneglijarii Sabatului si a statutelor sabatice cu privire la tara a fost motivul
\ncaptivitatii babiloniene, ce nuanteaza fiecare mentiune despre Sabat in cartea
\nlui Neemia, in special la finalul capitolului 13.A existat o teama imperativa
\nde a nu se produce o asemenea sau mai rea catastrofa prin neglijarea Sabatului.
\nNeemia recunoaste ca Sabatul este mai de graba o revelatie directa a lui
\nYahuwah de cat o aplicatie mozaica.(Neemia
\n9:14)Le-ai facut cunoscut Sabatul Tau cel sfant si le-ai dat prin
\nrobul Tau Moise porunci, invataturi si o Lege. Dar Neemia nu ignora aspectele
\nceremoniale ale Sabatului.(Neemia 10:33)Pentru
\npainile pentru punerea inaintea lui Yahuwah, pentru darul de mancare necurmat,
\npentru arderea-de-tot necurmata din zilele de Sabat, din zilele de luna noua si
\ndin zilele de sarbatori, pentru lucrurile inchinate lui Yahuwah, pentru
\njertfele de ispasire pentru Israel si pentru tot ce se face in Casa lui
\nYahuwah.
\n <\/p>\n

Sabatul
\nin cartile lui Moise este legat in primul rand de activitatile pentru obtinerea
\nhranei. Acest aspect universal al Sabatului, opus aspectelor sale ceremoniale,
\neste recunoscut de Neemia. El noteaza ca nu doar recoltarea, adunarea si
\nprepararea hranei in Sabat este interzisa dar si cumpararea ei, deasemenea.(Neemia 10:31) Sa nu cumparam nimic
\nin ziua Sabatului si in zilele de sarbatoare de la popoarele tarii care ar aduce
\nde vanzare in ziua Sabatului marfuri sau altceva de cumparat si sa lasam
\nnelucrat pamantul in anul al saptelea si sa nu cerem plata niciunei datorii. <\/p>\n

Sabatul: Incredere in Yahuwah <\/strong><\/h2>\n

Exista o problema psihologica implicata in
\nincetarea obtinerii alimentelor in Sabat.Este evident atat in raportul
\ncreatiunii cat si al manei dar Neemia o
\nface in propriul mod.Scopul primordial al Sabatului a fost sa contra-atace inclinatia
\nnaturala a poporului de a considera ca se sustin prin propria lor munca.Oprirea
\npentru re-evaluare in Sabat era pentru a intarii ideia ca poporul este
\ndependent de Creator pentru subzistenta.<\/p>\n

\"wheat\"Acest
\naspect al relatiei dintre Sabat si obtinerea hranei este scos in evidenta cu
\nputere in capitolul 13.(Neemia 13:15)Pe
\nvremea aceea, am vazut in Iuda niste oameni calcand la teasc in ziua Sabatului,
\naducand snopi, incarcand magarii cu vin, struguri si smochine si cu tot felul
\nde lucruri si aducandu-le la Ierusalim in ziua Sabatului. Si i-am mustrat chiar
\nin ziua cand isi vindeau marfurile.(Neemia
\n13:16) Mai erau si niste tirieni asezati in Ierusalim care aduceau
\npeste si tot felul de marfuri si le vindeau fiilor lui Iuda in ziua Sabatului
\nsi in Ierusalim.(Neemia 13:17) Am
\nmustrat pe mai marii lui Iuda si le-am zis:\u201dCe inseamna aceasta fapta rea pe
\ncare o faceti pangarind ziua Sabatului?(Neemia
\n13:18) Oare n-au lucrat asa parintii vostri si nu din pricina
\naceasta a trimis Elohimul nostru toate aceste nenorociri peste noi si peste
\ncetatea aceasta?Si voi aduceti din nou mania Lui impotriva lui Israel,
\npangarind Sabatul!(Neemia 13:19)
\nApoi am poruncit sa se inchida portile Ierusalimului inainte de Sabat, de
\nindata ce le va ajunge umbra, si sa nu se deschida decat dupa Sabat. Si am pus
\ncativa din slujitorii mei la porti, sa opreasca intrarea sarcinilor de marfuri
\nin ziua Sabatului.(Neemia 13:20) Si
\nasa negustorii si vanzatorii de tot felul de lucruri au petrecut noaptea o data
\nsi de doua ori afara din Ierusalim.(Neemia
\n13:21) I-am mustrat si le-am zis:\u201d Pentru
\nce stati noaptea inaintea zidului?Daca veti mai face o data lucrul acesta voi
\npune man ape voi.\u201dSi din clipa aceea, n-au mai venit in timpul Sabatului.(Neemia 13:22) Am poruncit si
\nlevitilor sa se curateasca si sa vina sa pazeasca portile, ca sa fie sfintita
\nziua Sabatului. Adu-ti aminte de mine, Elohimule, si pentru aceste lucruri si
\nocroteste-ma dupa marea Ta indurare! <\/p>\n

Aspectul
\npractic al evitarii lucrului pentru obtinerea mijloacelelor de trai in Sabat nu
\neste detaliat in amanuntime in cartea lui Moise. Exista povestirea cu mana si
\ndetaliile de a nu aprinde focul pentru gatit, dar in afara de acestea sunt
\nputine detalii. Acest pasaj din Neemia scoate in evidenta faptul ca
\ntransportarea, cumpararea si vanzarea hranei este de asemenea interzisa. <\/p>\n

In
\nrezumat, cartile istorice adauga putina cunostinta asupra aspectelor ceremoniale
\nale Sabatului. Dar ele extind intelegerea noastra asupra activitatilor zilnice
\nce trebuiesc anulate in aceasta zi. In primul
\nrand, transportarea, cumpararea si vanzarea hranei sunt interzise, in detaliu,
\nceea ce aduce o clarificare a cartilor lui Moise. Atasarea Sabatului la procesul de obtinere al
\nhranei este facut mult mai pr\u00e9cis, astfel ca intelegem cat de important este
\nSabatul pe o cale practica care ne arata ca suntem dependenti, nu atat de munca
\nnoastra pentru subzistenta cat de binecuvantarea
\nsi providenta divina care le produce. <\/p>\n

Este
\nin mod pr\u00e9cis relatia dintre eforturile de obtinerea subzistentei in cele sase
\nzile de lucru si pauza de a reflecta la realitatea constantei dependente de
\nYahuwah pentru viata si hrana pe care Sabatul o descopera practic. Esecul
\ncrestinismului de a realiza ca Sabatul reprezinta o revelatie practica a
\ndependentei noastre de Yahuwah pentru viata sta la baza esecului de a intelege
\nprocesul harului in oferirea mantuirii si a vietii vesnice ,totodata. <\/p>\n

Sabatul si Psalmii <\/strong><\/h2>\n

Desi
\nPsalmii sunt carti de rugaciune pentru cel de al doilea templu, folositi in
\nceremonia de inchinare din Sabat si zilele sfinte din iudaism, Sabatul nu este
\nmentionat mai deloc. Este mentionat doar in inceputul unui singur psalm. (Psalm
\n92:1)O cantare pentru ziua Sabatului. Frumos este sa laudam pe
\nYahuwah, si sa marim Numele Tau, Preainalte. <\/p>\n

Exista probabilitatea compilari intregii carti
\na patra a Psalmilor, sectiune ce contine Psalmul 92, pentru inchinarea in Sabat. <\/p>\n

Sabatul
\nsi Profetii <\/strong><\/h2>\n

Profetii,
\ndestul de previzibil, se concentreaza pe problemele morale in relatie cu
\nSabatul, la fel ca si in relatie cu alte aspecte ale Legii. Vedem asta chiar de la inceputul cartii lui
\nIsaia.<\/p>\n

Isaia<\/strong><\/h3>\n

(Isaia 1:13)Nu
\nmai aduceti daruri de mancare nefolositoare, caci Mi-e scarba de tamaie! Nu
\nvreau luni noi, Sabate si adunari de sarbatoare, nu pot sa vad nelegiuirea
\nunita cu sarbatoarea! <\/p>\n

\"IsaiahAici, Yahuwah deplange prin Isaia ipocrizia
\nmentinerii formelor religioase ca paravan pentru nedreptate. Aceasta este tema
\ncentrala celor mai multi dintre profeti, chiar cand alte temeri sunt evidente. Acest
\ntext din Isaia este in legatura cu aspectele ceremonial ale observarii
\nSabatului.<\/p>\n

Dar
\nIsaia recunoaste aspectul moral al Sabatului deasemenea.Aici Isaia recunoaste
\nrolul Sabatului in promovarea dreptatii, si eficienta sa in pazirea poporului
\nde a face raul.(Isaia 56:2)Ferice
\nde omul care face lucrul acesta si de fiul omului care ramane statornic in el,
\npazind Sabatul ca sa nu-l pangareasca, si stapanindu-si mana, ca sa nu faca
\nrau!<\/p>\n

Isaia recunoaste ca Neamurile care se convertesc la
\ninchinarea adevaratului Elohim, Yahuwah, sunt responsabile de mentinerea
\nSabatului. El nu face distinctie intre el insusi si Israel.(Isaia 56:3) Strainul care se
\nalipeste de Yahuwah sa nu zica :Yahuwah ma va desparti de poporul Sau !Si
\nfamenul sa nu zica :\u2019Iata eu sunt un copac uscat!\u2019\u201d <\/p>\n

Evreii
\nsi intreaga cultura din Orientul Mijlociu considera samanta o parte importanta
\na vietii. Isaia foloseste importanta de a avea urmasi in Orientul Mijlociu pentru a accentua importanta Sabatului. El
\narata ca observarea Sabatului strange o comoara mai importanta decat aceea de avea urmasi. (Isaia 56:4) Caci asa vorbeste
\nDomnul:\u201dFamenilor care vor pazi Sabatele Mele, care vor alege ce-Mi este placut
\nsi vor allege ce-Mi este placut si vor starui in legamantul Meu,(Isaia 56:5)le voi da in Casa Mea
\nsi inauntrul zidurilor Mele un loc si un nume mai bun decat fii si fiice; le
\nvoi da un nume vesnic, care nu se va stinge.(Isaia
\n56:6)Si pe strainii care se vor lipi de Yahuwah ca sa-l slujeasca
\nsi sa iubeasca Numele lui Yahuwah si pe toti cei ce vor pazi Sabatul, ca sa
\nnu-l pangareasca si vor starui in legamantul Meu,<\/p>\n

Aceia care ar sustine ca Sabatul este in
\ngeneral abrogat considera Sabatele o datorie legala si ceremoniala. Ei
\nniciodata nu se axeaza pe rolul sau real si anume pentru a afirma dependenta in
\nmainile lui Yahuwah ce protejeaza drepturile nenegociabile ale subordonatilor.In
\naceeasi masura, ei nu discuta faptul ca Sabatul nu este doar un aparator al
\ndrepturilor oamenilor si animalelor, dar si o placere. Fiecare pazitor adevarat
\nal Sabatului experimenteaza o astfel de incantare.Isaia noteaza
\ndeasemenea acest aspect al observarii Sabatului. (Isaia 58:13)Daca iti vei opri
\npiciorul in ziua Sabatului ca sa nu-ti faci gusturile tale in ziua Mea cea
\nsfanta; daca Sabatul va fi desfatarea ta ca sa sfintesti pe Yahuwah, slavindu-l
\nsi daca Il vei cinsti neurmand caile tale, neindeletnicindu-te cu treburile
\ntale si nededandu-te la flecarii\u2026 <\/p>\n

In final Isaia subliniaza observarea Sabatului
\nin viitor. In functie de profetia lui, Sabatul urmeaza sa fie punctul central
\nal bucuriei de la captivitate din partea Evreilor sau pe noul pamant restaurat
\nce va veni.(Iasia 66:23)In
\nfiecare luna noua si in fiecare Sabat, va veni orice faptura sa se inchine
\ninaintea Mea , zice Yahuwah. <\/p>\n

Ieremia<\/strong><\/h3>\n

Ieremia
\nmentioneaza Sabatul intr-un context mult mai limitat decat Isaia.El doar
\nreafirma principiile observari Sabatului, mentionate in Neemia. Ieremia de fapt
\na scris inainte de Neemia, si fara indoiala ca el a influentat actiunile si
\nscrierile lui Neemia.(Ieremia 17:21)Asa
\nvorbeste Yahuwah:\u2019Luati seama in sufletele voastre , sa nu purtati nicio povara
\nin ziua Sabatului si sa n-o aduceti iauntru pe portile Ierusalimului;(Ieremia 17:22) Sa nu scoateti din
\ncasele voastre nicio povara in ziua
\nSabatului si sa nu faceti nicio lucrare, ci sfintiti ziua Sabatului, cum am
\nporuncit parintilor vostri.(Ieremia
\n17:24)\u201dDaca Ma veti asculta in adevar, zice Yahuwah, si nu veti
\naduce nicio sarcina inauntru, pe portile cetatii, in ziua Sabatului, ci veti
\nsfinti ziua Sabatului si nu veti face nicio lucrare in ziua aceasta\u2026(Ieremia 17:27) Dar daca nu veti
\nasculta cand va poruncesc sa sfintiti ziua Sabatului, sa nu duceti nicio povara
\nsi sa n-o aduceti pe portile Ierusalimului, atunci voi aprinde un foc la
\nportile cetatii, care va arde casele cele mari ale Ierusalimului si nu se vas
\ntinge.\u201d <\/p>\n

Tot din scrierile lui Ieremia a realizat,
\nNeemia, rolul pe care l-a avut neglijarea Sabatului in declansarea captivitatii
\nbabiloniene.(Plangeri 1:7)In zilele necazului si ticalosiei lui, Ierusalimul isi
\naduce aminte de toate bunatatile de care a avut parte din zilele strabune;<\/p>\n

cand a cazut poporul lui in mana
\nasupritorului, nimeni nu i-a venit in ajutor, iar vrajmasii se uitau la el si
\nradeau de Sabatele lui.(Plangeri 2:6)I-a
\npustiit cortul sfant ca pe o gradina, a nimicit locul adunarii sale; Yahuwah a
\nfacut sa se uite in Sion sarbatorile si Sabatul si in mania Lui napraznica, a
\nlepadat pe imparat si pe preot. <\/p>\n

Ezechiel<\/strong>

\n<\/h3>\n

\"EzekielEzechiel a scos la iveala un aspect
\ntotal diferit. El isi bazeaza remarcile
\ncu privire la Sabat pe Exod 31:13-16. El evidentiaza Sabatul ca semn intreYahuwah
\nsi Israel(Ezechiel 20:12)Le-am
\ndat si Sabatele Mele sa fie ca un semn intre Mine si ei, pentru ca sa stie ca
\nEu sunt Yahuwah care-i sfintesc(Ezechiel
\n20:13)Dar casa lui Israel s-a razvratit impotriva Mea in pustie. N-au
\nurmat legile Mele, ci au lepadat poruncile Mele pe care trebuie sa le
\nimplineasca omul ca sa traiasca prin ele si Mi-au pangarit peste masura de mult
\nSabatele Mele.Atunci am avut de gand sa-Mi vars mania peste ei in pustie, ca
\nsa-I nimicesc.(Ezechiel 20:16)si
\naceasta pentru ca au lepadat poruncile Mele si n-au urmat legile si pentru ca
\nau pangarit Sabatele Mele, caci inima nu li s-a departat de la idolii lor.(Ezechiel 20:20)Sfintiti Sabatele Mele,
\ncaci ele sunt un semn intre Mine si voi, ca sa stiti ca Eu sunt
\nYahuwah,Elohimul vostru! <\/p>\n

In timp ce accentuiaza Sabatul ca semn al
\nlegamantului special dintre Yahuwah si Israel, el recunoaste alte cateva
\naspecte cu privire la Sabat. El atrage atentia in mod special asupra idolatriei
\nsi faptului ca Sabatul descopera pe Yahuwah. Deja, am aratat cum Sabatul face
\ncunoscut pe Yahuwah intr-un mod practic, prin a arata ca intreaga omenire este
\nin continua dependent de Yahuwah pentru viata si hrana, si pentru a arata
\nputerile limitate ale superiorilor fata de subordonatii lor. Ezechiel noteaza
\nca o astfel de cunoastere este esentiala pentru a evita idolatria. Idolatria
\nIsraelului a fost asociata cu neglijarea observarii Sabatului. Exista o
\nproportie directa intre dezvoltarea neglijarii Sabatului din primul secol
\ncrestin si aparitia teoriilor false cu privire la Yahuwah si Trinitate. Acestea
\nmerg mana in mana, acoperind aceeasi perioada de timp. <\/p>\n

Ezechiel
\nnu evita sa descrie rezultatele calcarii idolatre a Sabatului in Israel, cu
\nimplicatiile consecvente aceluias fenomen manifestat mai tarziu printre
\ncrestini.(Ezechiel 20:21)Dar
\nfiii s-au razvratit si ei impotriva Mea. N-au umblat dupa randuielile Mele,
\nn-au pazit si n-au implinit poruncile Mele pe care trebuie sa le implineasca
\nomul ca sa traiasca prin ele si au pangarit Sabatele Mele. Atunci am avut de
\ngand sa-Mi vars urgia peste ei, sa-Mi sting mania impotriva lor in pustie.
\nIdolatria calcarii Sabatului , in cartea lui Ezechiel este, deasemenea asociata
\ncu cu neglijarea dreptatii in decoperirea judecatilor divine in cazurile de
\ndisputa.(Ezechiel 20:24)Pentru
\nca n-au implinit poruncile Mele si au lepadat invataturile Mele, au pangarit
\nSabatele Mele si si-au intors ochii spre idolii parintilor lor. <\/p>\n

Doua capitole mai tarziu, detaliaza cum calcarea Sabatului afecteaza preceptiile omenesti,astfel incat
\npersoana devine incapabila sa distinga intre sfant si profan, curat si necurat.
\nCalcarea Sabatului merge mana in mana cu ideia ca necuratia si crestinismul
\nsunt compatibile. Idolatria, calcarea Sabatului si mancarea fara remuscare a
\nunor lucruri dezgustatoare sunt vazute peste tot, astazi, ele nu sunt decat
\nrepetitia a ceea ce Ezechiel a vazut pe timpul sau.(Ezechiel 22:8)Tu Imi nesocotesti
\nlocasurile Mele cele sfinte, Imi spurci Sabatele\u2026(Ezechiel
\n22:26)Preotii lui calca Legea Mea si Imi pangaresc lucrurile Mele
\nsfinte, nu fac nicio deosebire intre ce este sfant si ce nu este sfant, si nu
\ninvata pe oameni sa faca deosebire intre ce este necurat si ce este curat, isi
\nintorc ochii de la Sabatele Mele si sunt pangarit in mijlocul lor.(Ezechiel 23:38)Afara de aceasta, iata
\nce au mai facut; Mi-au spurcat Locasul cel Sfant in aceeasi zi si Mi-au
\npangarit Sabatele.<\/p>\n

Ezechiel reia subiectul justitiei sociale si
\nal Sabatului schitat in capitolul 20. In aceasta profetie finala a veniri
\njudecatii, el mentioneaza restaurarea observari Sabatului odata cu dreptatea in fata legii.(Ezechiel 44:24)Vor judeca in
\nneintelegeri si vor hotari dupa legile Mele. Vor pazi, de asemenea, legile si
\nporuncile Mele, la toate sarbatorile Mele si vor sfinti Sabatele Mele.<\/p>\n

Profetia
\nlui Ezechiel despre al doilea temple nu a fost niciodata implinita in detaliu.
\nDar restaurarea aspectelor ceremoniale ale Sabatului intr-o oarecare masura
\nerau reflectate in serviciul lui.(Ezechiel
\n45:17)Domnitorul va fi dator sa dea arderile-de-tot, darurile de
\nmancare si jertfele de bautura la sarbatori, la lunile noi,la Sabate, la toate
\nadunarile de sarbatoare ale casei lui Israel.El va ingriji de jertfa
\nispasitoare, de darul de mancare, de arderea-de-tot si de jertfa de multumire,
\nca sa se faca ispasire pentru casa lui Israel.\u201d(Ezechiel
\n46:1)Asa vorbeste Yahuwah,Elohim:\u201dPoarta curtii dinauntru, dinspre
\nrasarit, va ramanea inchisa in cele sase zile de lucru, dar se va deschide in
\nziua Sabatului si va fi deschisa si in ziua lunii noi.(Ezechiel 46:3)Poporul
\ntarii se va inchina si el inaintea lui Yahuwah la intrarea acestei porti, in
\nzilele de Sabat si la lunile noi.(Ezechiel
\n46:4)Arderea-de-tot pe care o va aduce lui Yahuwah, domnitorul, in
\nziua Sabatului, va fi de sase miei fara cusur si un berbec fara cusur.(Ezechiel 46:12)Daca insa domnitorul
\naduce lui Yahuwah o ardere-de-tot de bunavoie sau o jertfa de multumire de
\nbunavoie, ii vor deschide poarta dinspre rasarit si el isi va aduce arderea-de-tot
\nsi jerfa de multumire asa cum le aduce in ziua Sabatului; apoi va iesi afara
\nsi, dupa ce va iesi , vor inchide iarasi poarta. <\/p>\n

Astfel
\nEzechiel face o atenta distinctie intre aspectele morale si sociale ale
\nSabatului pe de-o parte, si aspectele ceremoniale si simbolice pe de alta
\nparte. <\/p>\n

Osea<\/strong><\/h3>\n

Doi
\ndintre profetii mici isi unesc vocile in mesajul Sabatului. Osea vorbeste
\ndespre incetarea tipurilor ceremoniale. (Osea
\n2:11)Voi face sa inceteze toata bucuria ei, sarbatorile ei, lunile
\nei cele noi, Sabatele ei si toate praznicele ei. <\/p>\n

Mesajul lui Osea completeaza pe cel al lui
\nIsaia 1:13.Deoarece ceremoniile credintei au fost folosite pentru a acoperi
\nnedreptatea morala si sociala, ele urmau sa le fie luate ca pedeapsa, si
\nIsraelul urma sa fie lasat gol, vulnerabil si cu necredinta data pe fata. Sabatul
\neste subiectul central in aceasta problema, deoarece el contine ambele aspecte:
\nmoral-social si cel ceremonial. Aici exista din nou o frapanta paralela cu ce se intampla astazi.
\nAsa cum Israelul antic nu a tinut cont de dreptatea sociala implicate in
\npazirea Sabatului, in timp ce implinea sacrificiile si ceremoniile, in acelasi
\nfel pazitorii Sabatului de astazi sunt tari in a sustine o zi specifica si
\nSabatul ca semn al ascultarii, dar in general nu recunosc Sabatul ca un martor
\nal dependentei continue a omenirii de Yahuwah pentru viata si hrana si<\/p>\n

ca un aparator al drepturilor oamenilor si
\nanimalelor, prin limitarea puterilor celor superiori. <\/p>\n

Amos<\/strong><\/h3>\n

Acest
\naspect moral si social al Sabatului, atat de neglijat de pazitorii Sabatului,
\neste mentionat si de Amos. (Amos 8:5) Voi
\ncare ziceti:\u201dCand va trece luna noua ca sa vindem graul si Sabatul ca sa
\ndeschidem granarele, sa micsoram efa si sa marim siclul, si sa strambam cumpana
\nca sa inselam?<\/p>\n

Profetul
\nne mareste mult intelegerea cu privire la Sabat. Primul subiect pe care
\nprofetul il abordeaza este obervarea ceremoniala a Sabatul devenita o forma a
\nipocriziei printre aceia care practica
\nnedreptatea sociala. Isaia, Osea si Amos subliniaza acest aspect. Ieremia se
\nfocalizeaza pe Sabat ca semn al legamantului
\nlui Israel cu Yahuwah. Ieremia ofera multe detalii cu privire la
\nobservarea Sabatului si arata cum neglijarea lor a determinat Captivitaea
\nBabiloniana. Ezechiel accentueaza rolul Sabatului ca semn special al
\nlegamantuli dintre Israel si Yahuwah. Totodata el arata cum neglijarea
\nSabatului a cauzat idolatrie, pierderea capacitatii de a distinge intre curat
\nsi necurat, sfant si profane si nedreptate inaintea legii. El a profetizat
\nrestaurarea spectului ceremonial al Sabatului in cel de al doilea templu. <\/p>\n

Isaia continua aratand ca binecuvantarile Sabatului
\napartin si Neamurilor convertite la fel de bine ca si Israelului, si cum
\nPazitorii Sabatului sunt o comoara mai mare chiar decat cea mai mare comoara a
\nOrientului Mijlociu-samanta de urmasi. Isaia subliniaza ca Sabatul nu este o
\npovara ci o incantare si profetizeaza reconstituirea lui dupa Captivitate si,
\nin viziunea multora, pe noul pamant. <\/p>\n

Sabatul in Evanghelie <\/strong><\/h2>\n

Sabatul este mentionat mai des in Evanghelii
\ndecat in cartile lui Moise. Daca Yahushua ar fi intentionat sa desfiiteze
\nSabatul, ar fi putut s-o spuna, in loc sa se angajeze in atat de multe discutii
\ncu privire la corecta observare a Sabatului. Dar scopul Evangheliilor, in ceea
\nce priveste Sabatul, nu este sa-l abroge ci sa ne invete cum sa-l pazim mai
\nbine. <\/p>\n

Expresia Legea si Evanghelia este dintre cele
\nmai vechi expresii auzite si folosita adesea. Ea exprima mai de graba intentia
\nde a fi pastrate impreuna ca un intreg decat intentia de a le separa si a le
\npune in contrast. Daca, dupa cum multi crestin par sa fie de acord, Evanghelia
\ne superioara si inlatura legea, atunci
\nasa-zisul Vechiul Testament nu ar fi trebuit sa fie pastat de loc in Biblie. Dar realitatea este ca Yahuwah a
\npastrat Biblia intreaga, ambele testament, printre crestini. Acest fapt trebuie
\nsa ne avertizeze cu privire la greseala separarii Legii de Evanghelie. Se
\nbazeaza una pe cealalta, iar cea de a doua da stralucire primeia. Hristos a
\nspus intr-adevar:\u201dSa nu ganditi ca am venit sa stric legea si profetii.\u201d(Matei 5:17) <\/p>\n

Sabatul este mentionat prima data in
\nEvanghelia dupa Matei in capitolul 12.(Matei
\n12:1)In vremea aceea, intr-o zi de Sabat, Yahushua trecea prin
\nlanurile de grau.Ucenicii Lui erau flamanzi si au inceput sa smulga spice de
\nfrau sis a le manance .(Matei 21:2)Dar
\nFariseii, cand au vazut aceasta, I-au zis:\u201dIata, ucenicii Tai fac ce nu este
\npermis sa se faca in ziua Sabatului.(Matei
\n12:3) Dar El le-a raspuns:\u201dN-ati citit ce a facut David cand a
\nflamanzit, el si cei ce erau cu el?(Matei
\n12:4)Cum au intrat in Casa lui Yahuwah si au mancat painile pentru
\npunerea inaintea lui Yahuwah, care nu le era permis nici lor si nici celor ce
\nerau cu el, ci numai preotilor?(Matei 12:5)Sau
\nn-ati citit in Lege ca, in zilele de Sabat, preotii incalca Sabatul in temple
\nsi totusi sunt nevinovati? (Matei 12:6)Dar Eu va spun ca aici
\neste Unul mai mare decat templul(Matei
\n12:7)Daca ati fi stiut insa ce inseamna : Mila
\ndoresc si nu jertfa, n-ati fi condamnat pe niste nevinovati.(Matei 12:8)Caci Fiul omului este
\nDomn chiar si al Sabatului. <\/p>\n

Aceasta povestire este repetata in Marcu
\n2:23-28 si Luca 6:1-5. Anumite aspecte trebuie notate. In primul rand, printr-o
\ninterpretare a legii, atata timp cat graul nu era luat de pe camp, nu era nici
\no calcare a Sabatului daca se culegea si se manca din el. Astfel chiar
\nprin propriile metode rabinice, acuzatia
\nde calcare al Sabatului cade ca nefondata. In al doilea rand, lipsa
\nospitalitatii manifestate de cei ce au adus acuzatia, era o calcare a legii.
\nUcenicii erau fortati sa adune hrana ca sa nu calce Sabatul postind. Cei ce
\ncriticau s-au pus ei insisi in situatia de a fi suspectati de character ostil. <\/p>\n

Interesant ca Yahushua nu acuza pe cei ce
\ncritica, dar ofera un antecedent scripturistic pentru purtarea lor din Sabat,
\nexemplu lui David. Prin interpretarea acestei Scripturi astfel Yahushua se
\nfoloseste de avantajul oportunitatii ca sa-si afirme autoritatea Sa mesianica
\nca fiu al lui David, si rolul Sau divin, desemnat in interpretarea si punerea
\nin practica a Scripturii. El neaga astfel metoda rabinica inlocuind-o cu
\nautoritatea mesianica. Interpretarea Lui in mod specific nu este in
\nconformitate cu regurile rabinice de interpretare. In schimb, este autoritara. <\/p>\n

Aceasta
\nafirmare a autoritatii mesianice din partea lui Yahushua vine sa accentuieze
\nversetul final. Acest pasaj in realitate vorbeste prea putin despre observarea
\nSabatului ca atare. Subiectul acestui episod este autoritatea mesianica.
\nDeclaratia din Marcu 2:28 mai ofera o intrerupere.(Marcu 2:27)Si El le-a zis:Sabatul
\na fost facut pentru om, nu omul pentru Sabat;asa ca Fiul omului este Domn si al
\nSabatului.<\/p>\n

In timp ce primele propozitii condamna implicatia
\ngandului fariseic, ca Sabatul are o valoare in sine si trebuie slujit prin
\nactiunea omeneasca, o alta ideie se ridica din inceputul frazei. Sabatul a fost
\nfacut pentru om . Este acesta:Sabatul nu a fost facut pentru evrei ci pentru
\ntoti oamenii. Mai mult, Sabatul este o creatie divina, un dar al harului,
\npentru omenire. Felul cum relationeaza cineva la acest dar descopera care este gandul
\nlui fata de Datator. <\/p>\n

A
\ndoua povestire apare in Matei 12:9-14.(Matei
\n12:9)Cand a plecat Yahushua de acolo, a intrat in sinagoga lor.(Matei 12:10)Si, iata acolo era un
\nom care avea o mana uscata. Si ei, ca sa-L poata invinui, L-au intrebat,
\nzicand:Este permis a vindeca in Sabat?(Matei
\n12:12)Cu cat mai de pret este deci un om decat o oaie!De aceea,
\neste permis a face bine in zilele de Sabat.(Matei
\n12:13)Atunci a zis acelui om :Intindeti mana! El a intins-o si ea
\nsa facut sanatoasa ca si cealalta.(Matei
\n12:14)Fariseii au iesit afara si s-au sfatuit cum sa-L poata omori.<\/p>\n

Povestirea este repetata in Marcu 3:1-6 si
\nLuca 6:6-11. Are un character complet diferit fata de precedenta. Aici Yahushua
\nafirma ca vindecarea este legala facand referinta la un verdict rabinic. Exista
\no specificare asupra faptului cand un animal cadea intr-o groapa, el putea fi
\nscos fara ca sa fie considerat a fi calcare de Sabat. Unii rabini afirma ca
\neste legal. Raspunsul lui Yahushua era in conformitate cu contextul rabinic.Ceea
\nce este implicit in povestire este acceptarea validitati legii Sabatului de
\ncatre Yahushua. In timp ce cei ce au abrogat Sabatul in general cred ca abrogarea
\ns-a facut dupa rastignire si in functie de moartea lui Hristos, ei inca
\napeleaza adesea la textele Evangheliei ca
\nsuport al abrogarii, texte ce apartin periodei dinaintea rastignirii. Aceasta
\neste clar o eroare exegetica. Daca in fapt, Sabatul poate fi aratat ca fiind
\nabrogat inainte de crucificare, atunci argumentul
\ncrestin cu privire la abrogarea lui ca umbra a lucrurilor ce vin trebuie sa
\ncada deasemenea. <\/p>\n

Pentru pazitorii Sabatului aceasta istorie
\neste importanta deoarece afirma ca a face actiuni caritabile este in spiritul
\nSabatului.<\/p>\n

Urmatorul
\ntext ce apare este(Matei 24:20)Rugati-va
\nca fuga voastra sa nu fie iarna, nici intr-o zi de Sabat. <\/p>\n

Pazitorii
\nSabatului se refera la acest text ca o dovada ca intentia lui Hristoa este de a
\nsustine pazirea Sabatului dupa invierea Sa, intr-un timp cand crestinii reclama
\nfaptul ca Sabatul a fost abrogat ca umbra a lucrurilor viitoare, care au fost
\nimplinite la cruce. Raspunsul la acest argument este ca porunca confirma
\nsituatia evreilor din Palestina dominata, dinaintea distrugerii Ierusalimului
\nin 70A.D. Pazitorii Sabatului dintre evrei i-ar impiedica pe urmasii lui
\nHristos care nu pazesc Sabatul sa fuga. Exista cateva probleme in ceea ce
\npriveste acest argument, cea mai evidenta dintre ele este aceea ca nu exista
\ndovezi ca erau Non-Sabaterieni printre urmasii lui Hristos la acel timp. Chiar
\nsi dupa inaltarea Duminicii la inceputul secolului doi, in conformitate cu
\nMozna si Bacchiochi, Sabatul era inca observat de toti crestinii(Samuele
\nBacchiocchi, De la Sabat la Duminica: O
\nInvestigatie Istorica a Aparitiei Observarii Duminicii la Crestinii
\nTimpurii, Perspective Biblice, 1977). De
\naceea, profetia se refera la comunitatea pazitoare a Sabatului. Daca Yahushua
\nar fi abrogat, prin moartea Sa, pazirea Sabatului, El nu ar fi pierdut
\noportunitatea de a le spune urmasilor Sai sa nu mai pazeasca Sabatul, daca
\nacesta le-ar fi usurat fuga din
\nIerusalim. Din contra, El le sustine
\nobservarea Sabatului. <\/p>\n

Chiar daca porunca este sau nu este
\nrelevanta generatiilor de mai tarziu, sustinerea observarii Sabatului de catre
\nurmasii Sai in preajma anului 70 C.E. reduce argumentul abrogarii Sabatului
\ndupa moartea Sa la o eroare exegetica, un esec in a armoniza toate dovezile
\ntextuale.<\/p>\n

Matei 24:20 este dovada pozitiva ca Yahushua nu a
\nacceptat ideia ca observarea Sabatului s-a sfarsit la cruce. S-a stabilit un
\nprecedent care ne solicita sa descoperim o exegeza care sa se armonizeze cu
\nColoseni 2:16-17, fara a nega canonicitatea epistolei catre Coloseni. <\/p>\n

Este mult mai preferabil sa acceptam
\nobservarea Sabatului si sa interpretam Colosenii in armonie cu Matei daca este
\nposibil in toate.<\/p>\n

Ultima
\nreferinta despre Sabat, in prima Evanghelie este (Matei
\n28:1)La sfarsitul zilei Sabatului, cand incepeau a se ivi zorile
\nzilei dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie, au venit sa vada mormantul. In timp ce
\nunii cititori fac uz de textele grecesti si de alte texte asemanatoare, textul
\ntraducerii KJV este in esenta corect.<\/p>\n

Cuvantul
\npentru saptamana chiar inseamna saptamana in context iar cuvantul zori, de
\naltfel este interpretat, nu afecteaza faptul ca Sabatul este mentionat in
\ntreacat si confirmat.Dat fiind ca ucenicii nu stiau inca de inviere, argumentul
\nsabatarian ca aceasta nu sustine Sabatul dupa rastignire este slab. <\/p>\n

Un pasaj similar se afla in Marcu.(Marcu 16:1)Si dupa ce a trecut
\nziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov si Salome au cumparat
\nmiresme ca sa vina sa-L unga.<\/p>\n

Marcu
\ncontine anumite pasaje despre Sabat care nu sunt reflectate in Matei. Primul
\neste(Marcu 1:21)Si
\nei s-au dus la Capernaum. Si in ziua Sabatului, El a intrat in sinagoga si-I
\ninvata.(Marcu 1:22)Si
\nei erau uimiti de invatatura Lui, caci El ii invata ca Unul care avea
\nautoritate, nu cum ii invatau carturarii.(Marcu
\n1:23)Si in sinagoga era un om cu un duh necurat. Si el a inceput
\nsa strige, zicand:(Marcu 1:24)Ha,
\nce avem noi aface cu Tine, Yahushua din Nazaret? Ai venit sa ne nimicesti? Te
\nstiu cine esti:Sfantul lui Yahuwah.(Marcu
\n1:25)Si Yahushua l-a certat, zicand:Taci si iesi afara din el.(Marcu 1:26)Si duhul necurat,
\nscuturandu-l cu putere si scotand un strigat mare, a iesit din el.(Marcu 1:27) Si toti erau
\ninmarmuriti, asa ca se intrebau intre ei, zicand:Ce este aceasta? Ce invatatura
\nnoua e aceasta? Caci El porunceste cu autoritate chiar si duhurilor necurate si
\nele Il asculta!<\/p>\n

Sabatul
\neste mantionat in trecere in acest pasaj. Accentul din acest pasaj este pus pe
\nautoritatea mesianica a lui Yahushua, in
\nacelasi fel ca in primul pasaj despre
\nSabat din Matei. Reforma Sabatului pe
\ncare o Yahushua o inainteaza este vazuta de amandoi, de Matei si de Marcu,
\nintim legata de rolul si statutul Sau ca Mesia. Implicatia face ca respingand
\nSabatul, Mesia Insusi este respins. In fapt, vedem ca, practic,
\nnon-sabatarienii crestini neaga adesea pe Yahushua, cel putin facandu-l a doua
\npersoana a trinitatii mai degraba decat singurul-nascut din Yahuwah sau Mesia.
\nAceeasi istorie este reflectata si in Luca 4:31-37. <\/p>\n

Marcu
\n6:1-5 remarca vizita lui Yahushua in satul Sau natal in Sabat. Chiar mai mult
\ndecat Matei, Marcu se focalizeaza asupra autoritatii mesianice a lui Yahushua
\nin conexiune cu Sabatul. In acest pasaj Yahushua isi arata puterea autoritatii Sale. ( Marcu 6:2)Si cand a venit ziua
\nSabatului, a inceput sa invete pe popor in sinagoga. Si multi, auzindu-L, erau
\nuimiti si ziceau: De unde are omul acesta aceste lucruri?Si ce fel de
\nintelepciune este aceasta, care I-a fost data si se fac astfel de minuni prin
\nmainile Lui? <\/p>\n

Dar
\nEl este intampinat cu necredinta datorata originii nasterii Sale. Din acest
\nmotiv El nu poate face multe minuni acolo, si totodata evita confruntarea
\ndespre vindecarea in Sabat. Aceasta povestire se refera, probabil la aceeasi
\nocazie prezentata in (Luca 4:16)Si El a venit in
\nNazaret unde fusese crescut; si dupa obiceiul Sau, in ziua Sabatului, a intrat
\nin sinagoga. Si S-a sculat sa citeasca. <\/p>\n

Interpretarea lui Yahushua asupra
\npasajului citit ca fiind o profetie ce se refera la propria Sa misiune a fost
\ncalculata sa aduca reactia pe care a adus-o.<\/p>\n

Sabatul
\nmai este mentionat doar o singura data in Marcu, cand Iosif din Arimateea cere
\nlui Pilat trupul lui Yahushua.(Marcu 15:42)Si
\ncand s-a inserat, fiindca era ziua pregatirii, adica ziua dinaintea Sabatului.<\/p>\n

Aceeasi
\nseara este mentionata in Luca(Luca 23:54)Si
\nera ziua pregatirii, si se apropia Sabatul.(Luca
\n23:56)Si dup ace s-au intors, au pregatit arome si uleiuri.Si in
\nziua Sabatului s-au odihnit potrivit poruncii.<\/p>\n

Desi
\nnu este o surpriza ca Sabatul trebuie observat, este semnificativ faptul ca el
\neste mentionat ca un dat si nu ca ceva ciudat. Expresiile din Ioan in unele
\nlocuri merge mult mai departe.<\/p>\n

In
\ntimp ce Matei pune in discutie intrepretarea evreiasca cu privire la pazirea
\nSabatului, si Marcu vede Sabatul ca un indicator al autoritatii mesianice a lui Yahushua, Luca
\nare un stil diferit. Doar in Luca gasim ca toate minunile de vindecare initiate
\nde Yahushua, fara sa-I fie cerute, sunt facute in Sabat. Astfel, Sabatul este
\nasociat cu faptele pline de mila ale lui Yahushua. Aceste diferente intre
\nEvangheliile sinoptice reflecta in general diferentele dintre cele trei. Matei
\neste cea mai evreiasca dintre Evanghelii, Marcu se concentreaza pe putere si
\nautoritate si Luca asupra milei si problemelor sociale. Este de asteptat ca
\naceste diferente de perceptie sa se reflecte si in ceea ce priveste Sabatul.<\/p>\n

Unele
\ndin aceste vindecari initiate de Yahushua in Sabat sunt mentionate doar de
\nLuca.<\/p>\n

Prima
\neste in(Luca 13:10)Si
\nin ziua Sabatului El invata intr-o sinagoga.(Luca
\n13:11)Si iata, acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un
\nduh de neputinta; era garbova si nu putea nicidecum sa se indrepte de spate(Luca 13:12)Cand a vazut-o
\nYahushua, a chemat-o si i-a zis:Femeie esti dezlegata de neputinta ta.(Luca13:13)Si el a intins mainile
\npeste ea; si indata ea s-a indreptat, si slave ape Yahuwah.(Luca13:14)Dar conducatorul
\nsinagogii, maniat pentru ca Yahushua vindecase in Sabat, a zis multimii: Sunt
\nsase zile in care trebuie sa lucreze omul; veniti dar in aceste zile sa va
\nvindecati, si nu in ziua Sabatului!(Luca
\n13:15)Atunci Domnul i-a raspuns si a zis: Prefacutilor, oare in
\nziua Sabatului nu isi dezleaga fiecare dintre voi boul sau magarul de la iesl,
\nsi-l duce sa-l adape?(Luca 13:16)Dar
\nfemeia aceasta care este o fiica a lui Avraam, si pe care, iata, Satana a
\nlegat-o de optsprezece ani, nu trebuia oare sa fie dezlegata in ziua
\nSabatului? (Luca 13:17)Si pe cand vorbea El
\nastfel toti potrivnicii au ramas rusinati; si toata multimea se bucura de toate
\nlucrurile slavite pe care le facea El.<\/p>\n

Aici
\nYahushua se intoarce la argumentul boului in groapa, reflectat in cuvantul
\nTalmudic Mishna, cartea 4, Qama Bava 3:10. Acesta pare a fi cel mai important
\nargument rabinic si singurul pe care Yahushua il foloseste pentru a justifica
\nvindecarea in Sabat. Ce este notabil este ca El se angajeaza in astfel de
\ndiscutii privind felul cum ar trebui sa fie observat Sabatul ca sa sustina,
\nastfel, obligativitatea Sabatului. De notat ca El isi intalneste criticii pe
\npropriul lor teren si cu propriile lor metode. <\/p>\n

Acelasi
\nargument este folosit in urmatorul capitol, in legatura cu o alta vindecare initiata
\nde Yahushua si care face din Sabat un simbol al milei.(Luca 14:1)Si intr-o zi de Sabat,
\ncand Yehushua a intrat in casa unui conducator al Fariseilor, ca sa manance
\npaine , ei il pandeau.(Luca 14:2)Si iata,
\ninaintea Lui era un om bolnav de dropica.(Luca
\n14:3)Si Yahusha, raspunzand, a vorbit invatatorilor Legii si
\nFariseilor, zicand: Oare este voie a vindeca in ziua Sabatului?(Luca 14:4) Dar ei taceau. Si El
\nl-a luat, l-a vindecat si i-a dat drumul.(Luca
\n14:5)Apoi El le-a raspuns, zicand:Cine dintre voi, daca-I cade
\nmagarul sau boul in fantana, nu-l scoate indata afara in ziua Sabatului?(Luca 14: 6)Si n-au putut sa-I
\nraspunda la aceste vorbe. <\/p>\n

Tema Sabatului in Ioan difera de felul
\nprezentat in evangheliile sinoptice in acelasi fel cum folosirea termenului
\nfiului lui Yahuwah difera. In evangheliile sinoptice termenul Fiul lui Yahuwah
\neste folosit doar ca un echivalent pentru termenul Hristos sau Mesia. In evanghelia dupa Ioan, acest concept este
\nlargit scotand in evidenta pe Yahushua datatorul-vietii. Acuzatiile ca se crede
\ndumnezeu gasite in Ioan sunt associate cu acuzatiile de calcare de Sabat. In
\nraspuns, conceptul Yahushua datatorul-vietii este asociat cu vindecarile in
\nSabat. <\/p>\n

Aceasta
\nasociere de idei este deja aparuta in primul eveniment din Ioan(Ioan 5:9)Si indata omul Acela
\ns-a facut sanatos, si-a luat patul si umbla; si ziua aceea era o zi de Sabat.(Ioan 5:10) De aceea iudeii ziceau
\ncelui ce fusese vindecat: Este ziua Sabatului si nu-ti este ingaduit sa-ti
\nridici patul\u2026(Ioan 5:16) Si
\ndin cauza aceasta iudeii au inceput sa urmareasca pe Yahushua si cautau sa-L
\nomoare, pentru ca facuse aceste lucruri in ziua Sabatului\u2026(Ioan 5:18) De aceea iudeii cautau
\nsi mai mult sa-L omoare, nu numai pentru ca dezlega ziua Sabatului, ci si
\npentru ca zicea ca Yahuwah este Tatal Sau, facandu-Se astfel egal cu Yahuwah. <\/p>\n

Textul afirma direct cele doua acuzatii,
\npretentia dumnezeirii si calcarea Sabatului. Ciudat, in loc sa se concentreze
\npe lucrarea si mesajul lui Yahushua, care prezinta scopul Sau de Hristos, de a
\naduce viata si biruinta asupra mortii in Sabat, cei mai multi comentatori crestini accepta acuzatiile
\nimpotriva lui Yahushua ca fiind adevarate si il prezinta ca pe un calcator al
\nSabatului si Il declara Yahuwah cel Atotputernic. Unii cu greu pot intelege
\naceasta ca si ceilalti care defaimeaza si blasfemiaza, nu pot patrunde mesajul
\nlui Yahushua asa cum este exprimat de Ioan.De ce acuzatiile martorilor ostili
\ntrebuie acceptate in exegeza acestui text, dar in altele nu, este un mister. <\/p>\n

In conformitate cu Ioan, Yahushua a folosit un
\nargument diferit pentru a justifica vindecarile harului din Sabat.(Ioan 7:22)Moise v-a dat
\ncircumcizia- nu ca ea este de la Moise, ci de la patriarhi- si voi circumcideti
\npe om in ziua Sabatului.(Ioan 7:23)Daca un om
\nprimeste circumcizia in ziua Sabatului, ca sa nu calce Legea lui Moise, sunteti
\nmaniati pe Mine pentru ca am facut pe deplin sanatos un om in ziua Sabatului? <\/p>\n

In
\nlocul argumentului discutiei rabinice, boul-in-groapa, El apeleaza direct la
\naplicatia legii Torei. Acesta era un
\nargument impotriva Saducheilor care negau legea orala. Astfel Evangheliile
\nportretizeaza pe Yahushua aparandu-si actiunile Sale din Sabat folosind ambele
\nargumente fariseic-rabinic si torah-saducheian. <\/p>\n

Dar Ioan surprinde cu abilitate un alt tip de
\nactiune din partea lui Yahushua(Ioan 9:14)Si
\nera o zi de Sabat cand Yahushua facuse noroi si-I deschisese ochii\u2026(Ioan 9:16) De aceea unii dintre
\nFarisei ziceau:Omul Acesta nu este de la Yahuwah, pentru ca nu tine Sabatul.
\nAltii ziceau: Cum poate un om pacatos sa faca asemenea semen? Si era dezbinare
\nintre ei.<\/p>\n

Multe
\npovestiri adin Evanghelii arata cum criticii lui Yahushua cauta sa intinda
\ncurse prin sofisticarii. Yahushua intotdeauna rastoarna situatia printr-un
\nraspuns abil. Ioan 9 Yahushua foloseste Sabatul pentru a cauza desbinare intre criticii
\nSai. Din nou, cititorul superficial este tentat sa ia acuzatiile ostile lui
\nYahushua la valoare nominala. Astfel el pierde miza conflictului dintre
\nYahushua si criticii Sai, si de cat de intelept Yahushua relationeaza cu ei.<\/p>\n

Ultima mentiunea despre Sabat in
\nEvanghelia lui Ioan este remarcata la rastignire. (Ioan 19:31)De aceea iudeii, pentru
\nca era ziua Pregatirii, sic a trupurile sa nu ramana pe cruce in ziua
\nSabatului-caci Sabatul Acela era o zi mare- au rugat pe Pilat sa li se
\nzdrobeasca picioarele celor crucificati, ca sa poata fi luati de pe cruce.<\/p>\n

In rezumat Evangheliile descopera pe Yahushua
\ninteractionand in problema Sabatului. El nu a abrogat niciodata Sabatul. El
\nintra in discutii detaliate cu criticii Sai despre cum trebuie sa fie observat Sabatul. El
\nisi justifica practicarea milei Sale in Sabat folosindu-se de ambele metode
\nrabinice si saducheiene, rasturnand situatia impotriva acuzatorilor Sai. El
\nstabileste autoritatea Sa mesianica prin actiunea Sa din Sabat atat prin
\npredicare cat si prin vindecare, si in final afirma rolul Sau mesianic de
\ndatator al vietii prin refoma Sabatului Sau. <\/p>\n

Sabatul: Faptele
\nApostolilor si Epistolele <\/strong><\/h2>\n

In contrast cu Evangheliile, cartea Faptelor
\nmentioneaza Sabatul doar in trecere, fara a intra in teologia si practica
\nproblemei Sabatului. Sabatul este doar subinteles in cartea Faptelor. Oferind
\ndoar structura complexa a Sabatului asa cum este prezentat in Scriptura
\nevreiasca si in Evanghelii, in locul discutiilor complexe necesare pentru a-l
\ndesfiinta. Este atat de bine incorporat in subiectul central al Evangheliilor
\nincat pentru a-l abandona este necesara inventia unui nou sistem evanghelic.
\nCeea ce, in fapt, crestinii non-sabatarieni fac. <\/p>\n

Prima
\nmentiune este in (Fapte 1:12) Atunci ei s-au
\nintors la Ierusalim de la muntele numit al Maslinilor, care este aproape de
\nIerusalim, departe cat un drum in ziua Sabatului.<\/p>\n

A doua mentiune este (Fapte 13:14) Dar cand au plecat din
\nPerga, au venit la Antiohia din Pisidia; si in ziua Sabatului au intrat in
\nsinagoga si au stat jos.<\/p>\n

Acest
\ntext este ambiguu, si nu trebuie sa fie folosit ca suport sau ca negatie in
\npazirea Sabatului de catre apostolii din aceasta perioada. Versetul cinci ar
\nputea sugera prin expresia \u201csinagoga iudeilor\u201dca mentionarea obisnuita a cuvantului sinagoga
\nnu implica o institutie evreiasca in opozitie cu locurile de adunare ale
\nurmasilor lui Hristos. De altfel , urmatoarele versete o identifica ca pe un
\nloc evreiesc de adunare si arata ca Pavel si colaboratorii sai au venit acolo
\nnu atat sa asculte citirea legii, ci cu scopul de aduce mesajul lui Hristos
\ncatre evreii din acel loc. Acest lucru nici nu confirma dar nici nu infirma
\nobservarea Sabatului. <\/p>\n

\"thePavel
\ninclude o referinta la Sabat in discursul sau cu aceasta ocazie, si in timp ce
\ntonul mentiunii este pozitiv, este in context cu practicile specifice evreiesti si nu poate fi
\nluata ca marturie pentru sau impotriva observarii Sabatului de catre
\ncomunitatea apostolica.(Fapte 13;27) Caci
\nlocuitorii din Ierusalim si mai-marii lor, pentru ca nu L-au cunoscut nici pe
\nEl, nici cuvintele profetilor care se citesc in fiecare Sabat, le-au implinit
\nprin faptul ca L-au condamnat. <\/p>\n

Tonul
\nin respectarea Sabatului ca practica a Neamurilor apare mai tarziu in capitol.
\nDin acest text se vede clar ca nu se faceau adunari Duminica la acel timp pentru
\ncredinciosii dintre Neamuri. Ei inca se inchinau in Sabat. (Fapte 13:42)Si cand au iesit iudeii
\ndin sinagoga, Neamurile i-au rugat sa le predice despre aceste lucruri si in
\nSabatul urmator\u2026(Fapte 13:44)In
\nSabatul urmator, aproape toata cetatea s-a adunat sa asculte Cuvantul lui
\nYahuwah. <\/p>\n

Presupunerea
\nca cei ce sunt credinciosi dintre Neamuri ar fi prezenti in Sabat pentru a
\nasculta citirea legii apare in Fapte 15
\nca un argument sa nu li se impuna mai
\nmult decat sa se fereasca de lucrurile oferite idolilor, de desfranare, de
\nanimale sugrumate si sange. Implicarea clara a cuvantului \u201ccaci\u201d la inceputul
\nversetului 21 arata ca daca ei nu ar asculta citirea legii, atunci ar trebui sa
\nli se impuna mai multe. Mai mult, cuvantul sinagoga aici se refera clar la
\ninstitutiile evreiesti din \u201ctimpurile vechi\u201d, dar este ambiguu in ceea ce
\npriveste timpul cand se vorbeste. Poate include locul adunarii pentru urmasii lui Hristos, in care caz trebuie sa presupunem ca liturghia in acea
\nperioada includea lectii din Torah,
\ncitite, probabil in greaca sau in stilul palestinian, in ebraica cu traducere
\nsau \u201ctargum\u201d al fiecarui verset.
\n(Fapte 15:21) Caci de-a lungul
\ngeneratiilor, Moise are in fiecare cetate oameni care-l predica, fiind citit in
\nsinagogi in fiecare Sabat. <\/p>\n

Sabatarienii
\nuneori se refera la versetul urmator ca
\ndovada ca Sabatul a fost tinut si in afara institutiilor evreiesti. Acest lucru
\n se bazeaza pe premiza falsa ca denumirea
\nsinagoga trebuie sa se refere intotdeauna la o institutie evreiasca. Aici nu
\neste cazul . <\/p>\n

In
\nal doilea rand se bazeaza pe presupunerea falsa ca evreii care nu cunosc pe
\nHristos au intotdeauna cladiri in care se aduna in Sabat. Inca o data aici nu
\neste cazul. Acest verset se poate referi si la un loc obijnuit de adunare
\npentru evrei obijnuiti.<\/p>\n

Nu sustine dar nici nu neaga observarea
\nSabatului printre Neamuri.(Fapte 16:13)Si
\nin ziua Sabatului am iesit in afara cetatii langa un rau, unde se tinea de
\nobicei rugaciune. Si am stat jos si am
\nvorbit femeilor care erau adunate laolalta. <\/p>\n

Urmatorul
\nverset poate deasemenea fi considerat doar dovada obiceiului lui Pavel de a se
\nuni cu evreii in Sabat pentru a le predica pe Hristos.( Fapte 17:2) Si Pavel, dupa obiceiul
\nsau, a intrat la ei si in trei zile de Sabat la rand a vorbit cu ei din
\nScripturi, de astfel urmatorul verset include Neamurile in locul adunarii si in
\nSabat. (Fapte 18:4) Si
\nPavel vorbea in sinagoga in fiecare zi de Sabat si convingea pe iudei si pe
\ngreci. Cea mai mare parte a cartii Faptelor asuma Sabatul in contextual
\nevreiesc. Doar cateva pasaje sugereaza observarea Sabatului de catre Neamuri. <\/p>\n

\"paulEpistolele
\nmentioneaza cuvantul Sabat intr-un singur text.(Coloseni
\n2:16)Nimeni deci sa nu va judece cu privire la mancare sau la
\nbautura, sau cu privire la o zi de sarbatoare, sau luna noua sau zile de Sabat,(Coloseni 2:17) care sunt o umbra a
\nlucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. <\/p>\n

Multi au facut din acest text motivul
\nabrogarii Sabatului saptamanal, care este presupus, in pasajul precedent, a fi \u201cbatut in cuie pe cruce\u201d.<\/u>Aceasta
\ninterpretare neglijeaza principiul exegetic cu privire la scrierile
\nnoi-testamentale de a examina pasajele ebraice la care face referire subiectul.
\nNoul Testament este in mare parte o carte de comentarii asupra Scripturii
\nebraice. Cea mai slaba exegeza reprezinta rezultatul calcarii acestui principiu
\nvital. Cele cinci subiecte mentionate in versetul 16 sunt toate adunate intr-un
\nsingur loc: Levitic 23. Acolo jertfele animale, darurile de mancare si bautura
\nspecifice Sabatului saptamanal, primei zile a lunii, sarbatorilor anuale sunt
\nprezente.<\/p>\n

Multa grija este necesara atunci cand se
\ninterpreteaza epistolele Pauline. Petru care a trait in acel timp si cunostea
\ncircumstantele, totusi le gaseste dificil de inteles. Chiar si cei mai capabili
\nsi eruditi dintre noi, astazi trebuie sa realizeze ca putem usor sa ajungem la
\no concluzie gresita cand vorbim de Pavel. Trebuie sa avem grija sa nu devenim
\ndogmatici in intelegerea noastra cu privire la Pavel.<\/p>\n

Epistolele Pauline sunt, in general,
\nadresate unei anumite bisericii in vederea unei anumite probleme care nu este
\ndescrisa in detaliu, ci doar insinuata.Noua ne lipseste cadrul informatiilor
\nesentiale. Luand referintele Scripturii ebraice ca o aluzie la problema la care
\nse refera aici, vom putea incerca urmatoarea presupunere. Exista un conflict in
\nbiserica cu privire la darurile de mancare si bautura in cele trei categorii de
\nzile mentionate. Raspunsul lui Pavel este sa lase subiectul contiintei
\nindividuale, unde si cum sa ofere aceste sacrificii, de vreme ce in orice caz
\nele sunt doar umbre ale lucrurilor viitoare, care au fost deja implinite.
\nAceasta este extinderea invataturii, a
\nmerge dincolo de a citi partinirile cuiva cu privire la text. <\/p>\n

Textul implica faptul ca sacrificiile animale,
\nnu sunt cauza disputei. Ele puteau fi oferite doar la temple in Ierusalim. Fara
\nindoiala ca unii spuneau acelasi lucru despre darurile de mancare si bautura,
\niar altii nu erau de acord. Textul implica deasemenea faptul ca poporul acestei
\nbisericii era angajat in observarea sarbatorilor mentionate, incluzand, dar nu
\nin esclusivitate, Sabatul. Pavel, prin remarca sa nu ne ofera indicatii daca o
\nastfel de observare este corecta, abolita, gresita sau necesara. El nu se
\nrefera la aceste subiecte deloc. El se refera doar la darurile de mancare si
\nbautura din acele zile. El crede ca ele nu trebuie sa fie motiv de conflict.<\/p>\n

Cuvantul Sabat nu se afla altundeva in
\nepistole, desi unele referinte la zile pot fi relevante. Ziua a saptea, ca
\nreferinta pentru Sabat, este denumita in Evrei
\n4<\/u> ca un simbol al odihnei care ramane
\npentru Israel in Hristos. Ca pasajul nu relationeaza cu actuala observare a
\nSabatului deloc, nici pozitiv nici negativ. <\/p>\n

In rezumat, Faptele si epistolele ofera putine
\ninformatii noi cu privire la Sabat. Chiar daca ele nu ofera nicio discutie care
\nsa justifice schimbarea. Mai mult, daca ele au invatat ca Sabatul a fost abrogat
\nsi dat la o parte, ce ar dovedi aceasta?
\nAceasta ar dovedi ca epistolele sunt in conflict cu Legea si Evanghelia. In
\nacest caz, am fi constransi sa le respingem ca ne-canonice si false, ca ne
\nfiind deloc revelatie divina. Asa cum stau, de altfel, ele pot fi armonizate cu Evanghelia, care ofera o
\nintelegere vitala, spirituala a Legii in ceea ce priveste Sabatul. <\/p>\n

Sabatul:
\nGandeste la aceasta\u2026 <\/strong><\/h2>\n

Printr-o
\nintorsatura ilogica, cei ce se opun observarii Sabatului adesea acuza de
\nlegalism. Totusi ei insisi recunosc toate celelalte principii morale ale legii ca legand pe toti si cere celorlalti sa evite
\ndesfranarea, uciderea, hotia si altele asemenea. De ce legalismul este atasat
\ndoar unei singure practici morale si nu alteia nu poate fi explicat rational. Se
\nbazeaza doar pe prejudecata sau neintelegerea ca tot ceea ce este in legatura
\ncu Sabatul este ceremonial si o umbra a lucrurilor viitoare, doar fiindca
\nanumite lucruri apartin de aceasta. Pentru ei Sabatul trebuie sa includa
\nsacrificii animale, daruri de mancare si bautura, sentinta de moarte si
\nreinoirea painilor prezentei, sau nimic.Astfel de oameni nici nu recunosc
\naspectele morale si sociale ale Sabatului prezente in Decalog, nici ca Sabatul
\neste vehicolul milei divine asa cum este prezentat in Evanghelii. De fapt ei
\nsunt legalisti in ceea ce priveste Sabatul. <\/p>\n

Observarea Sabatului nu slabeste
\nimportanta discursul lui Pavel despre legea in Galateni mai mult decat o face evitarea desfranarii si uciderilor.
\nAceiasi viziune asupra Legii si credintei poate fi mentinute prin observarea
\nSabatului cat si prin monogamie si non-violenta. Sabatul asa cum este vazut in
\nBiblie sustine conceptul si experienta
\nsalvarii<\/u> prin credinta prin har. <\/p>\n

Exista patru argumente majore impotriva
\nobservarii Sabatului propuse de crestini la baza Sabatului. 1) Exista porunci directe in Noul Testament pentru toate
\ncelelalte porunci ale Decalogului, dar nu si pentru Sabat ; 2) Yahushua a
\ncalcat Sabatul si astfel arata ca urma sa fie abrogat; 3) Sabatul contine in
\nintregime obligatii ceremoniale care reprezinta umbra lucrurilor viitoare si
\n\u201cau fost batute in cuie la cruce\u201d;4) Textul Noului Testament nu dovedeste ca
\nSabatul a fost pazit de biserica primara. Acestor argumente si celor bazate pe
\nVechiul Testament li s-a raspuns in mod adecvat si in cateva detalii in acest
\narticol. <\/p>\n

In
\nrezumat, o armonizare biblica a
\npasajelor cu referire la Sabat nu este
\nnici dificila nici in conflict cu Evanghelia. Mai degraba, ea contribuie
\nla o mai buna intelegere si implementare chiar a Evangheliei. Acesta aduce recunoasterea suveranitatii divine,
\ndescopera pe Yahuwah: Creatorul si Furnizorul, limiteaza puterea celor
\nputernici si doar el, dintre poruncile morale, transforma societatea omeneasca
\naflata sub legea jungle intr-o societate a dreptatii si ordinii. Sabatul devine
\nvehicolul prin care Evanghelia patrunde in viata si aduce har lumii. Neglijarea
\nlui reprezinta unul din factorii majori care au limitat influenta Evangheliei
\nlui Hristos in lumea de azi. <\/p>\n","protected":false},"featured_media":214349,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"class_list":["post-108169","wlc-article","type-wlc-article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","wlc-article-category-concepte-biblice","wlc-content-directory-sabbath"],"acf":[],"yoast_head":"\nSabatul in Biblie - Worlds Last Chance<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Sabatul in Biblie - Worlds Last Chance\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"(Gen 2:1)\u201dAstfel au fost sfarsite cerurile si pamantul si toata ostirea lor\u201d(Gen 2:2)\u201dIn ziua a saptea, Elohim Si-a sfarsit lucrarea pe care o facuse si in ziua a saptea S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o facuse.\u201d(Gen 2:3)\u201dElohim a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca in ziua aceasta S-a odihnit […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Worlds Last Chance\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-08-20T13:32:51+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/sabbath-in-the-bible-poster-romanian.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"250\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"159\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"53 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/\",\"url\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/\",\"name\":\"Sabatul in Biblie - Worlds Last Chance\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/sabbath-in-the-bible-poster-romanian.jpg\",\"datePublished\":\"2009-01-06T05:14:13+00:00\",\"dateModified\":\"2025-08-20T13:32:51+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/sabbath-in-the-bible-poster-romanian.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/sabbath-in-the-bible-poster-romanian.jpg\",\"width\":250,\"height\":159},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Articles\",\"item\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Sabatul in Biblie\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website\",\"url\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/\",\"name\":\"Worlds Last Chance\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Sabatul in Biblie - Worlds Last Chance","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Sabatul in Biblie - Worlds Last Chance","og_description":"(Gen 2:1)\u201dAstfel au fost sfarsite cerurile si pamantul si toata ostirea lor\u201d(Gen 2:2)\u201dIn ziua a saptea, Elohim Si-a sfarsit lucrarea pe care o facuse si in ziua a saptea S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o facuse.\u201d(Gen 2:3)\u201dElohim a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca in ziua aceasta S-a odihnit […]","og_url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/","og_site_name":"Worlds Last Chance","article_modified_time":"2025-08-20T13:32:51+00:00","og_image":[{"width":250,"height":159,"url":"https:\/\/s3.amazonaws.com\/static.worldslastchance.org\/2025\/08\/sabbath-in-the-bible-poster-romanian.jpg","type":"image\/jpeg"}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Timp estimat pentru citire":"53 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/","url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/","name":"Sabatul in Biblie - Worlds Last Chance","isPartOf":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/sabbath-in-the-bible-poster-romanian.jpg","datePublished":"2009-01-06T05:14:13+00:00","dateModified":"2025-08-20T13:32:51+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#primaryimage","url":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/sabbath-in-the-bible-poster-romanian.jpg","contentUrl":"https:\/\/stg-media.worldslastchance.com\/2025\/08\/sabbath-in-the-bible-poster-romanian.jpg","width":250,"height":159},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/biblical-beliefs\/sabbath-in-the-bible\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Articles","item":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/articles\/"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Sabatul in Biblie"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/#website","url":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/","name":"Worlds Last Chance","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/nl\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wlc-article\/108169","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/wlc-article"}],"about":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/wlc-article"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108169"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/214349"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/staging.worldslastchance.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108169"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}